SPANACUL - PENTRU CURATIREA ORGANISMULUI

Calitatile curative ale spanacului se cunosteau inca din cele mai vechi timpuri, el fiind numit si "matura intestinului" deoarece reprezinta cel mai bun mijloc natural pentru curatirea si regenerarea sistemului digestiv. 

Deasemenea se stia ca spanacul fiert sau preparat prin mijloace traditionale este daunator organismului. Daca in timpul prepararii isi schimba culoarea din verde proaspat in verde spre galben, atunci el devine daunator si nu trebuie consumat.

Este necesar ca spanacul sa fie OPARIT foarte putin sau CONSUMAT IN STARE CRUDA, de preferinta in salata sau cu cruditati.

Principalii constituenti ai spanacului sunt: saruri minerale din belsug (sodium, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier), vitamine (A, B1, B2, B12, PP, C, acid folic), clorofila, aminoacizi (arginina, lizina), lipide, protide, glucide, mucilagii.

Referitor la fier continutul lui este mijlociu( 2- 5 mg la 100g) si nu deosebit de mare, asa cum se credea in trecut, existand alte legume mult mai bogate in fier si cu influenta mai puternica in anemii. Spanacul este totusi valoros prin celelalte componente ale sale.


Principalele proprietati:

- este un intaritor al sistemului imunitar;

- nutritiv si tonifiant;

- combate scorbutul(datorat lipsei de vitamina C);

- remineralizant de mare valoare;

- curatitor al tubului digestiv (retragand toxinele din masa

umorilor si favorizand eliminarea lor);

- tonifica miocardul si stimuleaza activitatea inimii;

- creste cantitatea de urina eliminata ;

- stimuleaza secretiile gastrice ,pancreatice si biliare;

- stimuleaza cresterea ;

- provoaca eliminarea viermilor intetinali;

- previne infectia gingiilor (pioreea).


Recomandari:

Datorita tuturor acestor proprietati este recomandat nu numai pentru fortifierea organismului si pentru curatirea lui, dar si in convalescenta, anemie, astenie fizica si nervoasa, senescenta, afectiuni cardiace, hipertensiune arteriala, vascozitate sangvina crescuta, afectiuni renale, atonia vezicii urinare, cistita, diabet, guta, insuficienta renala, rahitism, obezitate, prostatita.

Extern este recomandat in acnee, abces, psoriasis, arsuri, pecingini, plagi atone.


Modul de folosire:

Pentru tratarea anemiei, rahitismului, senescentei, asteniei, se consuma frunzele proaspete in salate de cruditati. Frunzele proaspete mai sunt indicate si in regimul alimentar al copiilor, al persoanelor mai in varsta si al tuturor celor care au nevoie de fortificarea organismului.

In depresii se recomanda suc proaspat, cate un pahar in fiecare dimineata.

Cate o jumatate de litru de suc proaspat pe zi poate vindeca constipatiile rebele in cel mai scurt timp.

Sucul de spanac ajuta procesul de refacere al organelor bolnave , ajuta in ulcer duodenal, anemie pernicioasa, slabiciune, convulsii, deficiente ale glandelor suprarenale sau ale tiroidei, hipo si hipertensiune, sangerarea gingiilor, umflarea membrelor, dureri de cap, migrene, furunculoza, abcese dentare etc.

Pentru marirea diurezei in bolile de rinichi sau de vezica se recomanda infuzie cu o lingurita de frunze zdrobite peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa acoperit 15 minute si apoi se strecoara. Se beau doua cani pe zi.

Extern, frunzele se oparesc sau se fierb in ulei de masline sau in ulei de soia si se pun cataplasme.


Contraindicatii:

Spanacul contine acid uric si nu este recomandat celor hiperuremici sau celor cu litiaza urica.

El mai contine oxalati de potasiu si de calciu si nu este recomandat in inflamatii gastrice si intestinale , boli hepatice, precum si in artrite, reumatism.