Floricelele de porumb si sucurile servite la cinema sunt printre cele mai nesanatoase gustari, dupa numarul de calorii si cantitatea de grasimi saturate continute, potrivit unui studiu realizat in cinematografele americane de Center for Science in the Public Interest si citat de AFP.
Meniurile medii cu floricele de porumb si suc comercializate in cel mai important lant de cinematografe american, Regal, contin nu mai putin de 1.610 calorii, adica mai mult decat trei hamburgeri Big Mac, si 60 de grame de grasimi saturate, potrivit studiului. Aceasta fara a pune la socoteala untul lichid cu care americanilor le place sa isi unga floricelele, care adauga cate 130 de calorii cu fiecare lingurita, informeaza Mediafax.
Cel de-al doilea lant de cinematografe din SUA, AMC, are meniuri mai mici, insa o portie mare de floricele tot are 1.030 de calorii si 57 de grame de grasimi saturate, echivalentul a 500 de grame de coaste de porc, la care se adauga o cupa de inghetata.
Proportia in sare se regasesc grasimile saturate - care favorizeaza aparitia bolilor cardio-vasculare - in floricelele de porumb este determinata de uleiul folosit pentru prepararea lor, in special uleiul de nuca de cocos.
Sucurile comercializate in cinematografele americane sunt, de asemenea, luate in considerare in studiu. Astfel, la Regal, cel mai mic suc nedietetic are 300 de calorii, iar cel mare, de un litru si jumatate, are 500 de calorii - echivalentul a 33 de lingurite de zahar.

Nici bomboanele nu sunt mai sanatoase. Un pachet de 225 de grame de bombonele de ciocolata multicolore contine 1.160 de calorii si 35 de grame de grasimi saturate, echivalentul a 500 de grame de friptura cu cartofi si unt, la cuptor.

Cedezi in fata ispitei si mai consumi, din cand in cand, o punga de chipsuri? Poate ca iti alunga foamea pe moment, dar iti pot cauza multe alte probleme! Chipsurile sunt produse industriale obtinute din cartofi feliati, sarati si prajiti, cu sau fara arome naturale sau artificiale. Prajirea este unul dintre cele mai nesanatoase moduri de preparare a alimentelor. La temperaturile inalte necesare prajirii, grasimile, in gene ral, dar mai ales cele nerezistente, cu punct de fumegare scazut (ule iul de floarea-soarelui, de porumb, sofranel etc.) se descompun prin oxidare, hidroliza, polimerizare, generand substante extrem de toxice, asa cum sunt acroleina si acrilamida monomerica. Acroleina si acrilamida sunt substante neurotoxice, care afecteaza celula nervoasa, si cancerigene, putand initia si accelera evolutia diferitelor forme de cancer. Aceste substante sunt, de asemenea, toxice pentru ficat, pancreas si rinichi. Astfel, chipsuri le contin in medie 450 ppb de acrilamida, ceea ce determina, la un consum frecvent, depasirea nivelului aportului zilnic tolerat, de 1 microgram pe zi. Pe de alta parte, prin prajire, cartofii pierd 60%  70% din vitamina C existenta in cartofii in stare proaspata (10 mg la 100 g). Prajirea cartofilor determina si cresterea dramatica a densitatii energetice, de circa cinci ori in cazul chipsurilor, ajungandu-se de la 90 Kcal la 100 g ale cartofilor fierti, la peste 500 Kcal/100 g de chipsuri, contribuind astfel la aparitia supraponderabilitatii si obezitatii.
CARTOFI CONDIMENTATI CU E-URI
Sa urmarim in continuare o reteta tipica pentru chipsuri.
Ingrediente: cartofi, ulei vegetal (nu se specifica, de obicei, natura botanica a acestuia, uleiurile vegetale avand rezistenta diferita la prajire), sare (clorura de sodiu), pudra de zer dulce (contine lactoza, care este contraindicata persoanelor cu intoleranta la acest zahar), potentatori de aroma, glutamat monosodic (E-621, care, prin metabolizare, pro duce neuro-excitotoxine si poate induce adictivitate, dependenta, este interzis in produsele pentru copii), inozinat disodic (E-631, inca neevaluat complet toxicologic), guanilat disodic (E-627, neevaluat toxicologic, complet), sirop de glucoza (cu index glicemic foarte ridicat GI = 100), lapte degresat pudra (cu valoare biologica scazuta, alergen pentru unele persoane, contraindicat celor cu intoleranta la lactoza), smantana pudra (contine aditivi alimentari, E-uri, in special emulgatori), arome (artificiale sau naturale), maltodextrine, coloranti (de ex: extract de ardei rosu E-160c natural inofensiv), dar si coloranti artificiali de sinteza, cu efecte adverse in special pentru copii, putand declansa sindromul de hiperactivitate ADHD.
APROXIMATIV 500 CALORII CONTIN 100 GRAME DE CHIPSURI, INCA UN MOTIV SA LE INLOCUIESTI CU UN ALIMENT SANATOS
UITE CASCAVALUL, NU E CASCAVALUL..
Multe sortimente de chipsuri sunt denumite suplimentar in functie de adaosurile minime, ridicol de mici, de exemplu de CASCAVAL, acesta gasin du-se in forma de pudra si in cantitati de sub 1%, pentru a-i creste atractivitatea si a pacali consumatorul.
BOGATE IN... ACIZI GRASI SATURATI
Caracteristicile nutritionale ale unui astfel de produs industrial sunt extrem de scazute, profilul nutritional fiind dezechilibrat, cu un mare exces de glucide cu index glicemic ridicat si de grasimi degradate termic, toxice cand depasesc 30 g/100 g produs. Ordinul Ministerului Sanatatii interzice vanzarea produselor cu un continut mai mare de 20% g grasimi in incinta scolilor. Mai mult, aceste grasimi contin si cantitati ridicate de acizi grasi saturati (uneori, peste 15 g la suta de grame de produs), contribuind la depasirea cantitatii de 20 g acizi grasi saturati/zi,considerata a fi maximul zilnic ce poate fi consumat de o persoana sanatoasa, fara a avea efecte adverse. Tinand cont ca, in decursul unei zile, se consuma si alte alimente cu aport de acizi grasi saturati (ex: carne de porc, mezeluri, lapte, derivate din lapte), depasirea cantitatii recomandate se produce frecvent, crescand riscul aparitiei maladiilor cardio- si cerebrovasculare, dislipidemiilor, hipertensiunii arteriale, in farc tului de miocard, accidentelor vasculare cerebrale (AVC), a diferitelor forme de cancer, artritei reumatoide, maladiilor neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer). Cantitatea de proteine din aceste produse este redusa, 5-6 g la suta de grame si de calitate biologica inferioara.
FAVORIZEAZA INSTALAREA BOLILOR
Chipsurile au un aport ridicat de sodiu, in medie 0,6  1 g Na/100 g produs, doza zilnica recomandata fi ind de circa 2 g Na/zi, adica 5 g sare/zi. Aceasta doza de sodiu este usor de depasit, intrucat, zilnic, mai consumam si alte alimente naturale, industriale sau preparate casnic, toate avand in continut si o cantitate variabila de sare. Chipsurile contin fi bre alimentare (3-4 g), care, in alt context compozitional, au efecte benefice pentru sanatate. In final, chipsurile au o densitate calorica foarte mare, de peste 500 Kcal/100 g care, mai ales in conditiile sedentarismului, ne arunca rapid si implacabil in capcana supraponderabilitatii, obezitatii, sindromului metabolic, cauza majoritatii bolilor civilizatiei moderne si a stilului de viata si de hranire occidental.
450 PPB DE ACRILAMIDA CONTIN, IN MEDIE, CHIPSURILE, CEEA CE DETERMINA, LA UN CONSUM FRECVENT, DEPASIREA DOZEI TOLERATE, DE 1 MICROGRAM PE ZI
Apetisante ca aspect si atractive ca miros, chipsurile reprezinta o capcana usoara pentru gurmanzi, in special pentru copii.

Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni.
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.
Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.
Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.
Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.
Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.
Carbonul în păduri: creştere, tăiere, degradare
Conservarea integrităţii pădurilor mature în exploatarea cherestelei sau a biomasei
Există credinţa larg răspândită şi totodată greşită că tăierea trunchiurilor sau defrişarea pădurilor mature şi înlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive asupra climei prin reţinerea CO2 atmosferic. Deşi copacii mai tineri cresc şi reţin carbonul mai uşor, trebuie văzut şi ce se întâmplă cu acest carbon stocat atunci când pădurile mature sunt tăiate. Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice. Crearea încrederii în această abordare presupune ca regulile să fie suficient de riguroase pentru a se asigura că acţiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cât şi la alte avantaje legate de mediu. Insă, fără o reducere reală la scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel de măsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Spalatul mainilor trebuie sa devina o rutina in programul copiilor de zi cu zi.
Pentru a te asigura ca mainile copilului tau sunt spalate cat mai des, fa-ti timp si spala-ti mainile alaturi de copilul tau de cateva ori pe zi.
Prin acest comportament ii induci copilului ideea ca spalarea frecventa a mainilor trebuie sa devina o constanta in orarul zilnic.
Pentru a te asigura ca te speli corect pe maini urmeaza urmatoarele indicatii:
1. Spala-te cu apa calduta. Asigura-te ca apa nu este prea fierbinte pentru mainile micutului.
2. Sapuneste-te intre 10-15 secunde. Freaca bine spatiile dintre degete si locurile de sub unghii unde le place germenilor sa se ascunda. Nu uita nici de incheietura mainilor.
3. Clateste-te si apoi usuca-ti mainile cu ajutorul unui prosop curat.
Pentru a reduce riscul de a-ti fi vizitata familia de germeni instituie regula generala in privinta spalarii pe maini, mai ales in urmatoarele momente:

• Inainte de a gati si de a manca;
• Dupa ce folosesti baia;
• Dupa ce faci curat in casa;
• Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa;
• Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav;
• Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat nasul;
• Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea cainelui etc).

In cazurile in care copilul refuza sa se spele pe maini, incearca sa-i convingi prin urmatoarele doua sfaturi:

• Foloseste sapun colorat facut special pentru copii. Unele marci de sapun au o forma interesanta (de floare, de animal, de masina, de casa etc.), tocmai pentru a atrage copiii sa se spele cat mai des pe maini.
• Pune-l pe copil sa fredoneze un cantec preferat in timp ce tu ii speli manutele. Pana sa ajunga sa termine de intonat melodia, germenii sunt distrusi deja.

Nu subestima puterea unor maini curate! Putinele minute pe care le petreci in baie alaturi de copil pentru a va spala pe maini, te scutesc in anumite situatii de vizitele facute doctorului.