Be Healthy

Un autolaborator de la ANM va fi dus la Tg. Mureş pentru a monitoriza, timp de o lună, emisiile de amoniac de la combinatul Azomureş, după ce societatea a contestat sancţiunile primite pentru depăşirea valorilor normale de amoniac, motivând că laboratorul care a făcut măsurători nu e acreditat.
Reprezentanţi ai autorităţilor de mediu – Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu, de la nivel local, regional şi naţional – au stabilit, joi, la Târgu Mureş măsurile pe care trebuie să le ia în ceea ce priveşte poluarea produsă de Azomureş în ultima perioadă.
Directorul APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu, şi Daniela Stoica, de la APM Sibiu, au afirmat că măsurătorile făcute până acum, care indicau depăşiri ale valorilor normale, pot fi contestate în instanţă deoarece laboratorul unde au fost efectuate nu este acreditat la standarde europene. Prin urmare, va fi adus un autolaborator de la Bucureşti, de la ANM, dar specialiştii susţin că poate nici acela nu este acreditat.
“Niciun laborator de agenţie din judeţe nu este acreditat. Nu ştiu ce autolaborator ne vor trimite, de unde. Poate este acreditat, poate nu. Dar nu asta este important, ci valorile indicate”, a declarat Ştefănescu.
Acesta a admis însă că dacă Azomureş contestă în instanţă rezultate obţinute din măsurători făcute cu aparate neconforme ar putea câştiga procesul. Daniela Stoica, de la Agenţia Regională Sibiu, a spus că actualele depăşiri nu constituie suficiente motive pentru suspendarea activităţii la combinat.
“După rezultatele care sunt aici nu se poate suspenda deocamdată, dar încercăm să analizăm toate situaţiile. Vom lua în considerare analizele făcute cu autolaboratoarele, pentru că de asta le facem, dar, dacă le vor contesta, vom vedea în instanţă. Vom începe toate demersurile pentru rezolvarea problemei, chiar dacă ajungem în instanţă”, a declarat Stoica.
Autolaboratorul va face măsurători timp de o lună. „În această lună, cel puţin sub presiunea acestui autolaborator, probabil colegii beneficiari o să îşi reducă puţin capacităţile şi cel puţin o lună de zile nu vor fi probleme aici”, a fost de părere Daniela Stoica. Aceasta a recunoscut însă că nu se prea poate face nimic pentru că Azomureş are program de conformare până în 2015.
“Toate aceste autorizaţii de mediu s-au dat pe baza unor negocieri făcute în 2004. Sperăm să-i aducem cel puţin la masa negocierilor să vedem ce putem face în cadrul legal pe care îl avem”, a afirmat Stoica.
La rândul său, directorul Gărzii de Mediu Mureş, Octavian Moldovan, a spus că „analizele de până acum nu par suficient de concludente pentru a propune suspendarea activităţii la combinat”. Şeful APM Mureş a adăugat că deoarece Azomureş lucrează la capacitate maximă poluează mai mult.
Primarul Dorin Florea a adus acuzaţii grave atât autorităţilor de mediu, cât şi conducerii combinatului. „Am aflat că în România nu sunt laboratoare agrementate. Le-am cerut (autorităţilor de mediu-n.r.) ca în maximum 10 zile să aducă laborator şi să monitorizeze ce se întâmplă. Azomureş să nu-şi bată joc de târgumureşeni. I-am susţinut ani de zile. În toată Europa, toate combinatele mari au conformare până în 2009. Singurii care au obţinut până în 2012 sunt turcii, ţară care este extracomunitară (…). Combinatul a supravieţuit datorită şi bunăvoinţei guvernelor, pentru că totdeauna au beneficiat de gazul cel mai ieftin”, a afirmat Florea.
Primarul a propus o modificarea a legii pentru cazurile de poluare. „Îi propun premierului desfiinţarea tuturor agenţiilor şi formarea uneia singură la nivel de judeţ, dar să aibă forţă şi responsabiliate. Le-am cerut să contureze şi modificări ale actelor legislative, dacă sunt proaste şi permit o astfel de aprobare”, a afirmat primarul.
Florea a mai spus că vrea şi o garanţie financiară din partea conducerii Azomureş. „În cazul combinatului, eu aş cere un fond de rezervă, o garanţie, ca în momentul în care se mai întâmplă ceva să simtă acest lucru. Eu le-aş cere 10 milioane de euro, nu ştiu cât valorează intoxicarea târgumureşenilor, o garanţie depozitată într-o bancă şi, când se întâmplă ceva, automat primăria pune mâna pe bani. Dezvolt spaţiu verde şi aşa mai departe”, a spus Dorin Florea.
Garda de Mediu Mureş a amendat în ultimele luni Azomureş de două ori: cu 50 000 de lei, respectiv 20 000, dar conducerea combinatului a contestat ambele amenzi tocmai pe motiv că laboratorul nu are acreditare.

   Energia solară este energia emisă de Soare pe întreg domeniul radiației sale electromagnetice. Energia solară este considerată energie regenerabilă și stă la baza celor mai multe forme de energie de pe Pământ: energia hidraulică, energia eoliană, energia combustibililor etc. Conversia în energie a combustibililor se face prin fotosinteză.
Energia solară poate fi folosită să:

• genereze electricitate prin celule solare
• genereze electricitate prin centrale termice solare
• încălzească clădiri, direct
• încălzească clădiri, prin pompe de căldură
• încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice

  Sunt unici în lume, dar s-au retras tocmai într-o poiană din judeţul Mureş. Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie trăiesc doar câteva zile după ce înfloresc dar reuşesc să atragă mii de turişti, în mare parte străini. Bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), familia Paeoniaceae, care este o plantă rară şi ocrotită, specifică zonelor înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul  României. Ca un fapt cu totul ieşit din comun, această frumoasă plantă, apare în zona de silvostepă, mai răcoroasă, a Transilvaniei, la Zau de Câmpie, unde există o rezervaţie creată special pentru acest bujor. Dealurile din preajma localităţii care se ridică domol deasupra unei salbe de lacuri, reprezintă extrema nordică mondială pentru bujorul de stepă. Datorită arealului protejat, astăzi la Zau de Câmpie se întâlnesc cele mai multe exemplare de bujor de stepă din ţara noastră
Prin frunzele sale ternat multipartite, cu segmente îngust liniare, late de 1-5 mm şi prin talia modestă (10-30 cm, rar 50 cm), bujorul de stepă se deosebeşte cu uşurinţă de ceilalţi bujori (bujorul de pădure, bujorul românesc, bujorul de grădină). În ciuda taliei modeste sau poate chiar din acest motiv, eleganţa acestei plante este deosebită, mai ales în timpul înfloritului, fenomen ce are loc în a doua jumătate a lunii aprilie - prima decadă a lunii mai, când bobocii se deschid, făcându-şi apariţia nişte flori mari, cu petalele sângerii, care împrejmuiesc pe două rânduri discul din centrul florii, înconjurând numeroasele stamine galbene, aşezate în spirală.
Suprafaţa acestei rezervaţii naturale este declarată monument al naturii încă din anul 1932. Primele date despre bujorii de la Zau sunt publicate in anul 1846 la Viena. "Persoana care a salvat-o de la distrugere (1944) acum in vârsta de 86 de ani, a ocrotit-o, i-a extins suprafaţa la 3,5 ha, i-a asigurat un renume, se numeşte Sâncrăian Marcu".

STATISTICI:
* Prima centrala nuclearoelectrica a intrat in functiune in anul 1950.
* Astazi exista peste 440 centrale nucleare distribuite in 31 tari, cu o putere totala de peste 364.000 MW.
* Ele produc aproximativ 16% din necesarul de energie electrica al planetei, iar ponderea lor continua sa creasca.
* Exista 56 state in care functioneaza reactoare nucleare (pt. cercetare) - aprox. 284 reactoare, dar si peste 220 reactoare nucleare montate pe vase si submarine.
* Belgia, Bulgaria, Finlanda, Germania, Ungaria, Japonia, Korea de Sud, Lituania, Taiwan, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia si Ukraina isi genereaza peste 30% din necesarul de energie pe cale nucleara. Franta, cu o populatie de 60 de milioane, obtine 75% din electricitatea pe care o produce din centrale nucleare si este cel mai mare exportator mondial de electricitate.
* In SUA sunt peste 100 reactoare nucleare, iar Marea Britanie produce peste 25% din energie prin fisiune nucleara.
*Magia industriei nucleare sta în cantitatea imensa de energie extrasa dintr-o mâna de uraniu, element care se gaseste în mari cantitati în subsolul planetei. Deseurile rezultate din aceasta industrie ocupa un volum redus si pot fi returnate în siguranta Pamântului, pentru depozitare în subteran. Datorita raportului urias între energia si deseurile pe care le produce, uraniul este considerat un dar al naturii pentru dezvoltarea economica nepoluanta. În contrast, combustibilii fosili produc mase imense de deseuri, care sunt imposibil de controlat si trebuie împrastiate în natura.

Romania a decis sa fie nu numai utilizator al energiei nucleare ci si sa asimileze in tara tehnologiile asociate PHWR: producerea apei grele, a elementelor de combustibil nuclear si a echipamentelor energetice specifice. Alegerea unui reactor nuclear canadian s-a dovedit de bun augur din punct de vedere al sigurantei in functionare si al minimizarii impactului CNE Cernavoda asupra mediului. La ora actuala, CNE Cernavoda asigura 10%-15% din necesarul de electricitate al Romaniei, prin grupul nr.1 de 700 MW, realizand costuri de productie mai mici decat numeroase capacitati ale TERMOELECTRICA, are indicatori buni de fiabilitate si disponibilitate si un impact ecologic redus. O asemenea prezentare conduce la oportunitatea continuarii lucrarilor la celelalte unitati ale centralei de la Cernavoda.

Asia constituie continentul fruntas in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor nucleare. Din cele 31 de rectoare intrate in functiune in ultima perioada, 22 se afla in Asia. De asemenea, din cele 35 de rectoare in curs de constructie actualmente, in intreaga lume, 27 sunt pe continentul asiatic. In schimb, in America de Nord si in Europa Occidentala, constructia de noi reactoare practic a stopat, datorita preocuparilor de ordin ecologic, accidentelor de tipul celui de la Cernobil.

Dezastrul nuclear produs în 1986 la Cernobîl, în URSS – singurul accident nuclear din istorie care a avut efecte majore asupra populatiei – a stârnit temeri în legatura cu siguranta centralelor atomice.

Reactorul numarul 4 era un reactor cu grafit, care folosea ca agent de racire apa. În acest tip de reactor, neutronii eliberati prin fisiunea nucleilor de uraniu-235 sunt încetiniti (moderati) de grafit, pentru a se mentine o reactie în lant. Caldura produsa de fisiunea nucleara în acest tip de reactor este folosita pentru a fierbe apa, iar aburul astfel obtinut pune în miscare turbinele centralei nucleare. Acest tip de reactor a fost criticat de multi experti în energie nucleara, în primul rând pentru ca nu include o structura de siguranta, dar consuma mari cantitati de grafit pe post combustibil. Accidentul produs în reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobîl a avut loc în noaptea dintre 25 si 26 aprilie 1986, în timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine în miscare pompele de racire, în eventualitatea unei pierderi de energie, pâna când se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Pentru ca testul sa nu fie întrerupt, sistemele de siguranta au fost închise în mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25% din capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat însa conform planului. Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1% din capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj, pentru a determina o usoara crestere a acestei cifre. Totusi, la 30 de secunde dupa începerea testului, s-a produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul de închidere a reactorului în situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa stopeze reactia în lant, nu a functionat. În câteva fractiuni de secunda, nivelul energiei si temperaturii s-a multiplicat de mai multe ori. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o explozie violenta. Scutul superior al cladirii în care se afla reactorul, un “sigiliu” protector de 1 000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2 000° C, combustibilul s-a topit. Învelisul de grafit al reactorului a luat foc si, în infernul care s-a declansat, produsele fisiunii radioactive, eliberate în momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate în atmosfera.

SECURITATEA CENTRALELOR NUCLEARE

• Centralele nucleare sunt proiectate sa fie extrem de robuste. Le putem include printre cele mai rezistente structuri construite vreodata . Protectia lor exterioara este întarita de sisteme de securitate si forte de paza . Chiar daca nu sunt invulnerabile la orice fel de atac imaginabil, majoritatea reactoarelor sunt facute sa nu scape radiatii nici în cel mai improbabil scenariu . Realitatea trista e ca un terorist care ar vrea sa provoace un masacru ar avea mai multe sanse sa-si atinga obiectivul, si cu rezultate mult mai devastatoare, atacând o varietate de alte obiective . Dupa catastrofa de la Cernobâl si dovada costurilor uriase ale industriei nucleare, de asemenea si problemele nerezolvate presupuse de transportul si depozitarea deseurilor nucleare, majoritatea statelor membre UE fie nu au mai construit centrale nucleare, fie au hotarât sa opreasca activitatea celor existente deja.