Ziua Pamantului

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mişcare s-a născut în SUA într-o perioadă cînd au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbuşirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenti împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariţia fibrelor optice, succesul melodiei “Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formaţiei Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea oraşului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze şi fum, considerată ”semn al prosperităţii”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des. 
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Consumul De Fructe Si Legume



Legumele si fructele sunt considerate o adevarata comoara a naturii. Alimente cu putine calorii, ele contin substante nutritive pe care nu le putem gasi in inlocuitori.

Datorita elementelor nutritive continute, unele legume si fructe au chiar capacitatea de a arde calorii. Pot fi folosite in majoritatea dietelor si regimurilor alimentare, uneori fiind singurele ce se pot consuma in cazul unor afectiuni care se trateaza foarte greu prin medicamente.

Prin culorile lor vii si prin parfumul lor imbietor, un meniu format din legume si fructe poate fi mult mai reconfortant din punct de vedere psihic si fizic decat un meniu achizitionat de la un fast-food.

Consumul de legume si fructe prezinta numeroase avantaje pe care trebuie sa invatam sa le valorificam. Legumele si fructele sunt unica sursa de vitamina C pentru organism, foarte importanta pentru mentinerea starii de sanatate, a capacitatii de munca si a unei rezistente normale fata de boli. Acestea asigura intre 60-80% din necesarul de vitamina A, care se intalneste in acestea sub forma de provitamina A.

Legumele frunzoase sunt cea mai importanta sursa externa de vitamina K si in acelasi timp toate legumele si fructele furnizeaza intre 20-30% din necesarul de vitamina B. Ele au efecte alcalinizante, contracarand efectul acidifiant al majoritatii alimentelor si deci contribuind la mentinerea echilibrului acido-bazic din organism. Ca alimente naturale, contin aproape toate substantele minerale necesare in alimentatie (intre 0,3 – 1,5 g/100).

Legumele si fructele sunt furnizoare de glucide, au insusiri diuretice, prin continutul mare de apa, potasiu si glucide usor asimilabile. Proteinele din legumele oleaginoase au o valoare nutritiva care se apropie de aceea a produselor de origine animala.

Pentru cei care cred ca pot sa isi intocmeasca un meniu numai din legume si fructe precizam ca exista si dezavantaje ale consumului de legume si fructe.

Spre exemplu, legumele si fructele sunt in general sarace in proteine si lipide. In unele legume frunzoase se intalnesc substante antinutritionale (acidul oxadic) care transforma calciul intr-o sare greu asimilabila.

Prin uscarea la soare ca metoda de conservare se pierd cantitati insemnate din vitaminele C, B2 si B6, iar fierberea, sterilizarea, prajirea si spalarea legumelor si fructelor produc pierderi foarte mari dde vitamina C. In unele legume (gulie, varza) exista substante antinutritionale care pot scadea capacitatea tiroidei de a capta iodul.

Riscul de insalubrizare este legat de:

- posibilitatile legumelor si fructelor consumate in stare naturala de a transmite boli bacteriene si virotice;

- posibilitatile de a transmite o serie intreaga de paraziti;

- posibilitatile legumelor si fructelor de a fi contaminate cu reziduuri pesticide, metaluri si metaloizi.

Cantitatile medii zilnice recomandate pentru adolescenti sunt 700-900 g/zi (fructe: 250-300 g/zi; cartofi: 250-300g/zi; altele: 250-300g/zi). Pentru persoanele care stiu ca au intoleranta la legume si fructe este bine sa consulte un medic specialist pentru a le recomanda numai acele legume si fructe adecvate organismului lor in cantitatile necesare.

Consumul de legume si fructe aduce un imens beneficiu organismului, detoxificandu-l si imbunatatind functionarea acestuia.

In orice perioada a anului este recomandat sa consumati legume si fructe mai ales in stare naturala, pentru a fi siguri ca nu a fost distrus complexul de vitamine pe care il contin prin diverse metode de preparare, sterilizare sau conservare.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Ziua Apei




Ziua Mondială a Apei se sărbătorește anual în data de 22 martie.

Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România, această zi se sărbătorește din 1993.
Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducere în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.
În fiecare an, sărbătorirea se face sub un slogan. În 2009: Transboundary waters: sharing water, sharing opportunities, în 2008: Sanitation; în 2007: Coping with water scarcity.
În anul 2010, de Ziua Mondială a Apei, națiunile și-au reafirmat dreptul la o apă de calitate mai bună, sub sloganul Clean water for a healthy world („Apă curată pentru o lume sănătoasă!”).

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS