Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sanatatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice , cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Notiunea de poluare:
Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.
Principalii poluanti:
Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.Acesti poluanti au efecte directe asupra sanatatii, in special asupra sistemului respirator.
Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor.
Sursele de poluare:
Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in :
-surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf)
-surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa, numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand nastere ploilor acide care ucid plantele.
Poluarea aerului
Read User's Comments(0)
Reciclarea hartiei si a sticlei
Reciclează pentru un oraş mai curat !
„ Nimic nu se pierde , nimic nu se câştigă , totul se transformă „
În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi , din care cel puţin jumătate este reciclabil .
În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . Pe lângă toate acestea , ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare , rezistente , care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .
Reciclarea hartiei - Hârtia si cartonul se colecteaza de catre agenţii de salubritate separate în containere, de la populatie, agenti economici şi instituţii publice.Prin colectarea si valorificarea prin reciclare a acestor deşeuri, se reduce semnificativ consumul de lemn pentru producerea hârtiei.
Dintr-o tona de deşeuri de hârtie se pot produce 2500 de caiete şcolare sau 12 300 ziare. Reciclarea hârtiei duce la economisirea a 25% din energia consumată in raport cu hârtia alba, a cca. 90% din apa necesara pentru producerea unui kg. de hartie alba, salveaza copaci (pentru obţinerea unei tone de hartie sunt necesari 5 arbori de cca. 80-100 de ani !).
Principalele tipuri de deşeuri de hârtie şi carton reciclabile sunt: ziare si reviste, carton gofrat, hârtie de calitate si hârtie mixta.
Principalele utilizari ale hârtiei reciclate sunt: substituirea pastei de hartie, realizarea unor produse pentru construcţii: pereţi din carton cu gips, combustibili obtinuti din deşeuri (in amestec cu deşeurile din plastic şi lemn).
In prezent exista pubele de capacitati de 1,1m³ si mai mici asezate in diferite zone de catre agentii de salubritate. Colectarea separata a deseurilor din hartie si carton trebuie sa se extinda si la nivelul populatiei nu doar la nivelul agentilor economici, deoarece o foarte mare cantitate de hartie si carton poate fi recuperata.
Reciclarea sticlei - in România, 90 la sută din ambalajele de sticlă ajung la depozitele de deşeuri. Elveţia reciclează peste 90% din sticlele de pe piaţă. Sticla sparta, gata pentru reciclat, trebuie sa fie curata, fara bucati de metal in ea. Daca metalul este amestecat in sticla topita, sticla nou fabricata se va sparge usor. De asemenea, daca metalul ajunge in cuptorul pentru topit sticla, poate cauza pagube. Culoarea sticlei nu poate fi indepartata in cuptorul pentru topit. De aceea este important ca sticla sa fie separata in functie de culoare, inainte de a fi introdusa in cuptor. Daca nu este separata, sticla nou-fabricata va avea o singura culoare verde-maroniu. Unele lucruri arata si au aceeasi textura ca si sticla, dar nu sunt fabricate din aceleasi ingrediente ca sticlele si borcanele din sticla. Geamurile, oglinzile, paharele pentru baut, vasele de bucatarie, ceramica sau ghivecele nu pot fi topite si amestecate cu recipientele din sticla. Aceste materiale pot strica intregul amestec de sticla din cuptor. Unele tipuri de sticla plata, cum ar fi parbrizele de masina sau geamurile, sunt cateodata reciclate in materiale pentru asfalt sau cele abrazive, insa acestea nu trebuie amestecate cu alte tipuri de sticla pentru reciclat.
Miscarea, un atu pentru viata
Miscarea
Medicii recomanda miscarea si exercitiile fizice pentru un organism sanatos. Indiferent de regimul de viata sau alimentar, miscarea este un lucru necesar. Prin exercitiu fizic se creeaza o mobilitate a organismului, se mareste rezistenta fata de boli si incetineste procesul de imbatranire. Riscurile pentru sanatate sporesc o data cu inactivitatea fizica si intelectuala.Efectele binefacatoare pe care miscarea, gimnastica si sportul le au asupra organismului sunt complexe si vizeaza aparatul cardiovascular, aparatul respirator, aparatul si glandele digestive si, bineinteles, cel locomotor.
Circulatia si miscarea
Respiratie de nota 10
Ventilatia plamanilor este imbunatatita in timpul exercitilor fizice, cutia toracica avand miscari mai ample, care ajuta plamanii sa se umple mai bine cu aer. Aerul proaspat oxigeneaza intr-o mai buna masura sangele venit la plamani, pentru a elimina dioxidul de carbon si pentru a se incarca cu oxigen. Acest lucru, asociat cu o mai intensa circulatie a sangelui in tesuturi, are o influenta pozitiva asupra functiei tuturor organelor.
Stomacul si mai ales ficatul functioneaza mult mai bine daca miscarea fizica este constanta si zilnica, iar tranzitul alimentelor se normalizeaza.
Tonus optim in fiecare zi
Cei care practica in mod sistematic miscarea, gimnastica si sportul pastreaza o mobilitate a articulatiilor, un tonus optim al muschilor, scazand riscul intinderilor, accidentarilor, al durerilor cauzate de rigiditatea coloanei vertebrale. Datorita exercitiilor repetate, excesul de grasime este ars si indepartat, muschii devin puternici, elastici, ramanand astfel pana la varste inaintate.
Ce spun specialistii
Studiile au demonstrat clar ca activitatea fizica, moderata si regulata, aduce un beneficiu substantial sanatatii. Conform cercetarilor fiziologice, epidemiologice si evidentelor clinice specialistii va pun la dispozitie niste sfaturi practice.
- Fiecare adult sa execute 30 minute sau mai mult de activitate fizica moderata, de preferinta in fiecare zi a saptamanii. Corespondentul activitatii fizice moderate este cel al unei plimbari rapide pe o distanta de 4-5 km.
- Activitatea fizica trebuie inceputa cu activitati de intensitate mica si marita gradat. Chiar si activitatile intermitente aduc beneficii sanatatii, astfel cele 30 minute se pot acumula din activitati multiple: urcatul scarilor pe jos, parcurgerea unor distante pe jos, pedalarea pe bicicleta medicinala, exercitii aerobice, dans, gradinarit, joc activ cu copiii. Aceste activitati sunt benefice daca sunt executate constant si cu rapiditate.
- De asemenea este benefica si practicarea constanta a unui sport: inot, jogging, ciclism, tenis.
Ziua mediului
Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită pe 5 iunie sub sloganul “Multe specii. O planetă. Un viitor”.
Ziua Mondială a Mediului, ce va avea loc pe 5 iunie, va sărbători anul acesta diversitatea incredibilă a vieţii de pe Pământ, întrucât 2010 este declarat Anul Biodiversităţii.
Ziua Mondială a Mediului Înconjurător se sărbătoreşte pe data de 5 iunie în mai bine de 100 de ţări. În fiecare an o ţară este aleasă pentru a da tonul acestei sărbători mondiale. Rwanda este principala gazdă a evenimentului de anul acesta şi va organiza o mulţime de evenimente pe parcursul a trei zile. Rwanda este o ţară cu o biodiversitate excepţională, care a muncit foarte mult la protecţia mediului.
Ce poate face oricine?
Să meargă pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport în comun în locul autoturismului propriu
Să nu arunce gunoaiele pe jos nici în oraşe, nici când sunt în mijlocul naturii
Să recicleze ceea ce se poate recicla: hârtia, metalul, plasticul, sticla, bateriile;
Să planteze un copac, sau să aibă grijă de plăntuţa verde din ghiveci;
Să repare ceea ce este stricat;
Să doneze ceea ce nu îi mai foloseşte;
Să economisească hârtia. Se poate scrie / lista pe ambele feţe ale unei coli!
Să economisească energia electrică şi apa;
Să înveţe un copil despre natură şi felul în care o poate proteja;
Să sprijine activitatea unei organizaţii de protecţia mediului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
