Pe masura ce inaintam in sezonul estival, bautul a cel putin 2 litri de apa pe zi pare a fi principalul nostru scop. Ca ne purifica organismul, ne ajuta la slabit sau dimpotriva, sa crestem in greutate, sa combatem anumite afectiuni, sa ne pastram pielea hidratata si stralucitoare, toate par a fi motive suficient de solide pentru a sta toata ziua cu mana pe sticla de apa. Totusi, in ce masura crezi ca te ajuta o asemenea cantitate de lichid, in special in conditiile in care corpul tau nu ti-o cere? Pentru ca organismul nostru are nevoie de lichide in general, nu de “2 litri de apa pe zi”, iar pe acestea le poate obtine din anumite alimente. Te-ai gandit vreodata ca ai putea sa consumi mult prea multa apa zilnic, ceea ce ti-ar putea afecta sanatatea?Persoanele sanatoase nu au de ce sa bea atata apaCorpul uman contine pana la 72% apa, adica circa 45 de litri in cazul unui barbat avand o constitutie medie (70 kg) si ceva mai putin in cazul femeilor. Oricat de mult ar urca mercurul termometrelor afara, aceasta cantitate de apa nu va disparea intr-o singura zi, intrucat organismul nostru este construit de asa natura incat sa poata pastra un echilibru al apei si mineralelor pentru o anumita perioada de timp. Cu exceptia persoanelor care sufera de anumite boli de inima sau rinichi si care trebuie sa isi asigure un aport de 2,5 - 3 litri de apa zilnic pentru a preveni deshidratarea, persoanele sanatoase nu au de ce sa bea atata apa.Consumul de apa se ajusteaza la nevoile zilniceSursele noastre de lichide sunt cat se poate de variate, astfel incat nu este nevoie sa ne chinuim sa bem cateva sticle de apa zilnic. Mancarea gatita, bauturile racoritoare, fructele, legumele, toate contin apa care se adauga la rezerva zilnica. Pe langa acestea, chiar si corpul nostru produce apa in timpul metabolismului.Academia Nationala de Stiinta din Statele Unite recomanda consumul de apa cu moderatie, in caz contrar sanatatea noastra ar putea fi afectata. Astfel, expertii de la institutia amintita sunt de parere ca daca bem zilnic 12 pahare de apa nu facem decat sa pierdem nutrienti esentiali cum ar fi potasiu, magneziu, sodiu si cloruri. Cu alte cuvinte, consumul de apa ar trebui ajustat la nevoile zilnice, la temperaturile de afara si la efortul depus.Cand ar trebui sa maresti consumul de apa?1. Clima uscata cu temperaturi inalte - cu cat pierzi mai multa apa prin transpiratie, cu atat mai mult creste cantitatea de lichide de care ai nevoie. Asta se intampla in perioada caniculara, cand temperaturile pot sa depaseasca si 40 de grade Celsius. In sezonul rece insa, nu este indicat sa consumi 2 litri de apa pe zi.2. Efort fizic - ca si in cazul de mai sus, transpiratia este principalul motiv pentru care trebuie sa cresti cantitatea de lichid ingerat. Desigur, vorbim despre persoanele care practica un sport si depun eforturi sustinute. Persoanele sedentare, care isi petrec toata ziua la birou, nu au nici un motiv sa bea cantitati mari de apa.3. Anumite boli - febra, diaree, stari de voma, guta,afectiuni ale ficatului pietre la rinichi, iata o lista cu bolile care impun cresterea consumului de lichide. Totusi, apa ca atare nu este de foarte mare folos, specialistii fiind de parere ca sucurile imbogatite cu vitamina C, saruri minerale si ceaiurile sunt mai potrivite pentru a inlocui pierderile din organism.4. Cura de slabire - daca bei apa sau orice alt lichid sarac in calorii intre mese poti sa-ti scazi apetitul
Consumul prea mare de apa ne poate afecta sanatatea
Read User's Comments(0)
Fructele inseamna sanatate
Consumul de fructe proaspete iti ofera nenumarate beneficii datorita nutrientilor valorosi ce se regasesc in acestea. Fructele contin fibre, antioxidanti, vitamine si minerale. Din punct de vedere nutritional, consumul anumitor fructe este mai avantajos decat consumul altora. Spre exemplu, citricele, kiwi, strugurii precum si toate fructele de padure sunt bogate in antioxidanti, in mod special. Insa vei obtine beneficii si vei imbunatati starea de sanatate indiferent de tipul de fructe ales. Trebuie doar sa ai grija ca varietatea respectiva sa fie de sezon si sa provina din recolta locala, romaneasca.
Cate fructe ar trebui sa mancati in fiecare zi?
Noi iti recomandam sa consumi maxim patru portii de fructe pe zi. Astfel, iti vei putea asigura necesarul zilnic de nutrienti. Majoritatea persoanelor nu au probleme in ceea ce priveste urmarea acestei recomandari deoarece fructele sunt dulci si delicioase.
Este posibil insa, ca unele persoane sa exagereze si sa consume mult mai multe portii de fructe decat ar avea nevoie organismul lor. Pe langa toate beneficiile de care ai parte de pe urma consumului acestor alimente, nu ar trebui sa uiti ca fructele contin o cantitate semnificativa de zahar si, prin urmare, nu ar trebui sa depasesti doza zilnica recomandata.
Fructele sunt o alegere excelenta in acele momente in care simti o pofta intensa pentru ceva dulce. Astfel, poti evita vizita daunatoare la patiseria de vis-a-vis. Chiar si in situatia in care fructul respectiv reprezinta a cincea portie in acea zi, tot vei face o alegere mult mai buna decat o ciocolata, o prajitura sau o gogoasa. Insa ai grija sa nu folosesti argumentul ca fructele sunt naturale si benefice pentru sanatate pentru a combate argumentul ca ele contin, totusi, o cantitate semnificativa de zahar.
Cat de sanatoase sunt fructele uscate?
Este foarte posibil sa te confruntati cu o problema atunci cand ai de-a face cu fructe uscate precum stafidele sau caisele. Copii, in mod special, insa si adultii le consuma cu aceeasi „pasiune” precum bomboanele deoarece au un gust asemanator cu acestea. Aceasta „pasiune” provine din faptul ca, atunci cand sunt deshidratate respectivele fructe, este pastrata aceeasi cantitate de zahar, numai ca intr-un volum mult mai mic. Se pierde acea componenta naturala a fructelor care determina marimea portiilor si, prin urmare, poti ajunge sa consumi mult mai mult zahar si mult mai multe calorii decat ti-ai dori.
Spre exemplu, o ceasca de struguri contine aproximativ 24 g de zahar si 104 calorii. De cealalta parte, o ceasca de stafide contine 100 g de zahar si 500 de calorii. Chiar daca stafidele contin fibre si vitamine, atunci cand vine vorba de zahar, consumul acestora poate avea efecte la fel de nocive precum consumul jeleurilor – mai ales daca pornesti de la ideea ca stafidele sunt o alegere „mai sanatoasa”.
Dar sucul de fructe? Cat de sanatos este acesta?
Adevarul este ca oamenii tind sa supraestimeze valoarea nutritiva a sucului de fructe. Spre exemplu, foarte multe persoane considera ca, oferindu-le suc de fructe copiilor lor in locul bauturilor carbogazoase, le imbunatatesc in mod semnificativ alimentatia. Insa, haideti sa fim sinceri! Majoritatea nutrientilor din fructele respective se pierd in timpul procesarii. Fibrele sunt indepartate cu totul. Prin urmare, in ciuda originilor sale de aliment hranitor, sucul de fructe devine de fapt echivalentul apei indulcite.
Mai mult decat atat, acum poti cumpara din supermarket-uri combinatii de suc de fructe si suc de legume, producatorii din industria alimentara considerand aceste produse drept modalitati de a introduce mai multe portii de legume in alimentatia dumneavoastra. Acest mod de a privi lucrurile este insa unul exagerat. Sucurile respective au un continut ridicat de zahar si sunt bogate in calorii iar valoarea lor nutritionala este neglijabila in comparatie cu avantajele pe care le poti obtine daca ati consuma respectivele fructe si legume intregi.
Prin urmare, atunci cand vine vorba despre sucul de fructe, mai putin inseamna de fapt mai mult. Studiile au demonstrat ca persoanele care consuma in mod frecvent suc de fructe sunt mai predispuse la aparitia diabetului de tip 2. De cealalta parte, persoanele care consuma mai multe fructe intregi au un risc scazut de dezvoltare a acestei afectiuni. Din punctul nostru de vedere, sucul de fructe ar trebui incadrat in categoria bauturilor cu indulcitori.
Laptele si sanatatea
Nu toata lumea cunoastele avantajele unei alimentatii bogate in lapte si produse derivate din acesta. In lactate exista o combinatie unica de substante care previn si combat cu succes stresul (datorita continutului de calciu, minerale si vitamine din acestea), reduc tensiunea arteriala si riscul de producere a accidentelor vasculare, reduc riscul de aparitie a cancerului de colon, reduc pericolul aparitiei osteoporozei, amelioreaza simptomele sindromului premenstrual, scad pericolul de aparitie a ulcerului, imbunatatesc digestia, ajuta la prevenirea si combaterea obezitatii si imbunatatesc calitatea somnului.Laptele are mai multi nutritienti decat multe alte bauturi, chiar daca acelea sunt imbogatite cu vitamine. A bea lapte este modul cel mai natural de a oferi corpului tau vitaminele si mineralele necesare energiei sale zilnice. Laptele este un "combustibil" natural: daca duceti o viata foarte activa sau depuneti efort fizic, laptele este bautura care va "reaprovizioneaza" corpul cu energie, datorita carbohidratilor continuti de acesta. Data viitoare cand doriti sa manancati o tableta de ciocolata sau o bautura racoritoare, alegeti in loc un pahar cu lapte. Calciul ajuta la dezvoltarea si mentinerea masei osoase, este vital pentru functionarea normala a nervilor, a contractiilor musculare si a circulatiei sangvine.
Proteinele au un rol important in dezvoltarea creierului si a oaselor. Vitamina B12 este esentiala pentru dezvoltarea si sanatatea sistemului nervos, iar vitamina D ajuta la absorbtia calciului si fosforului (fara vitamina D, corpul absoarbe doar 10-15% din calciul ingurgitat). Riboflavina produce energia celulelor si joaca un rol vital in dezvoltarea sistemului nervos. Potasiul din lapte regleaza tensiunea arteriala si influenteaza activitatea musculara.
Sucurile si floricelele de porumb
Floricelele de porumb si sucurile servite la cinema sunt printre cele mai nesanatoase gustari, dupa numarul de calorii si cantitatea de grasimi saturate continute, potrivit unui studiu realizat in cinematografele americane de Center for Science in the Public Interest si citat de AFP.
Meniurile medii cu floricele de porumb si suc comercializate in cel mai important lant de cinematografe american, Regal, contin nu mai putin de 1.610 calorii, adica mai mult decat trei hamburgeri Big Mac, si 60 de grame de grasimi saturate, potrivit studiului. Aceasta fara a pune la socoteala untul lichid cu care americanilor le place sa isi unga floricelele, care adauga cate 130 de calorii cu fiecare lingurita, informeaza Mediafax.
Cel de-al doilea lant de cinematografe din SUA, AMC, are meniuri mai mici, insa o portie mare de floricele tot are 1.030 de calorii si 57 de grame de grasimi saturate, echivalentul a 500 de grame de coaste de porc, la care se adauga o cupa de inghetata.
Proportia in sare se regasesc grasimile saturate - care favorizeaza aparitia bolilor cardio-vasculare - in floricelele de porumb este determinata de uleiul folosit pentru prepararea lor, in special uleiul de nuca de cocos.
Sucurile comercializate in cinematografele americane sunt, de asemenea, luate in considerare in studiu. Astfel, la Regal, cel mai mic suc nedietetic are 300 de calorii, iar cel mare, de un litru si jumatate, are 500 de calorii - echivalentul a 33 de lingurite de zahar.
Chipsurile
Cedezi in fata ispitei si mai consumi, din cand in cand, o punga de chipsuri? Poate ca iti alunga foamea pe moment, dar iti pot cauza multe alte probleme! 
CARTOFI CONDIMENTATI CU E-URI
Sa urmarim in continuare o reteta tipica pentru chipsuri.
Ingrediente: cartofi, ulei vegetal (nu se specifica, de obicei, natura botanica a acestuia, uleiurile vegetale avand rezistenta diferita la prajire), sare (clorura de sodiu), pudra de zer dulce (contine lactoza, care este contraindicata persoanelor cu intoleranta la acest zahar), potentatori de aroma, glutamat monosodic (E-621, care, prin metabolizare, pro duce neuro-excitotoxine si poate induce adictivitate, dependenta, este interzis in produsele pentru copii), inozinat disodic (E-631, inca neevaluat complet toxicologic), guanilat disodic (E-627, neevaluat toxicologic, complet), sirop de glucoza (cu index glicemic foarte ridicat GI = 100), lapte degresat pudra (cu valoare biologica scazuta, alergen pentru unele persoane, contraindicat celor cu intoleranta la lactoza), smantana pudra (contine aditivi alimentari, E-uri, in special emulgatori), arome (artificiale sau naturale), maltodextrine, coloranti (de ex: extract de ardei rosu E-160c natural inofensiv), dar si coloranti artificiali de sinteza, cu efecte adverse in special pentru copii, putand declansa sindromul de hiperactivitate ADHD.
APROXIMATIV 500 CALORII CONTIN 100 GRAME DE CHIPSURI, INCA UN MOTIV SA LE INLOCUIESTI CU UN ALIMENT SANATOS
UITE CASCAVALUL, NU E CASCAVALUL..
Multe sortimente de chipsuri sunt denumite suplimentar in functie de adaosurile minime, ridicol de mici, de exemplu de CASCAVAL, acesta gasin du-se in forma de pudra si in cantitati de sub 1%, pentru a-i creste atractivitatea si a pacali consumatorul.
BOGATE IN... ACIZI GRASI SATURATI
Caracteristicile nutritionale ale unui astfel de produs industrial sunt extrem de scazute, profilul nutritional fiind dezechilibrat, cu un mare exces de glucide cu index glicemic ridicat si de grasimi degradate termic, toxice cand depasesc 30 g/100 g produs. Ordinul Ministerului Sanatatii interzice vanzarea produselor cu un continut mai mare de 20% g grasimi in incinta scolilor. Mai mult, aceste grasimi contin si cantitati ridicate de acizi grasi saturati (uneori, peste 15 g la suta de grame de produs), contribuind la depasirea cantitatii de 20 g acizi grasi saturati/zi,considerata a fi maximul zilnic ce poate fi consumat de o persoana sanatoasa, fara a avea efecte adverse. Tinand cont ca, in decursul unei zile, se consuma si alte alimente cu aport de acizi grasi saturati (ex: carne de porc, mezeluri, lapte, derivate din lapte), depasirea cantitatii recomandate se produce frecvent, crescand riscul aparitiei maladiilor cardio- si cerebrovasculare, dislipidemiilor, hipertensiunii arteriale, in farc tului de miocard, accidentelor vasculare cerebrale (AVC), a diferitelor forme de cancer, artritei reumatoide, maladiilor neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer). Cantitatea de proteine din aceste produse este redusa, 5-6 g la suta de grame si de calitate biologica inferioara.
FAVORIZEAZA INSTALAREA BOLILOR
Chipsurile au un aport ridicat de sodiu, in medie 0,6 1 g Na/100 g produs, doza zilnica recomandata fi ind de circa 2 g Na/zi, adica 5 g sare/zi. Aceasta doza de sodiu este usor de depasit, intrucat, zilnic, mai consumam si alte alimente naturale, industriale sau preparate casnic, toate avand in continut si o cantitate variabila de sare. Chipsurile contin fi bre alimentare (3-4 g), care, in alt context compozitional, au efecte benefice pentru sanatate. In final, chipsurile au o densitate calorica foarte mare, de peste 500 Kcal/100 g care, mai ales in conditiile sedentarismului, ne arunca rapid si implacabil in capcana supraponderabilitatii, obezitatii, sindromului metabolic, cauza majoritatii bolilor civilizatiei moderne si a stilului de viata si de hranire occidental.
450 PPB DE ACRILAMIDA CONTIN, IN MEDIE, CHIPSURILE, CEEA CE DETERMINA, LA UN CONSUM FRECVENT, DEPASIREA DOZEI TOLERATE, DE 1 MICROGRAM PE ZI
Apetisante ca aspect si atractive ca miros, chipsurile reprezinta o capcana usoara pentru gurmanzi, in special pentru copii.
Bauturile energizante
Indatoririle zilnice ne fac deseori sa ne simtim obositi si sa ajungem la un punct in care simtim ca nu mai facem fata. Fie ca este vorba despre un termen limita la servici sau despre examenele din sesiune pentru care inveti cu o noapte inainte, astfel de solicitari ne fac deseori sa apelam la stimulente care sa ne ajute sa ducem la bun sfarsit ceea ce avem de facut. In general, produsele energizante la care apelam au la baza cafeina: de la cafea, cola sau ciocolata la bauturile energizante. Acestea din urma au aparut pe piata romaneasca in ultimii ani si au fost privite ca o solutie buna pentru oboseala sau lipsa de energie cu care ne confruntam din ce in ce mai mult in zilele noastre, in loc ca solutia sa fie gasita printr-o atentie sporita acordata alimentatiei si ritmului de viata. Bauturile energizante pe baza de taurina par a fi, intr-adevar, cea mai simpla si rapida solutie intr-un secol al vitezei, mai ales ca acestea sunt recunoscute pentru cantitatea mare de energie pe care o furnizeaza corpului intr-un timp scurt.Te ajuta atunci cand te simti epuizat, dar cati dintre noi se gandesc la efectele nocive pe care le pot avea ingredientele acestor bauturi asupra sanatatii noastre? Pentru a intelege mai bine riscurile la care ne supunem sanatatea atunci cand consumam astfel de bauturi, iata cateva informatii utile privind ingredientele si posibilele efecte negative ale acestora.
In primul rand - cafeina. O cutie de bautura energizanta contine aproximativ 80 mg de cafeina, cantitatea pe care o contine si o ceasca de cafea. In cantitati moderate, cafeina are efecte benefice asupra organismului, stimuland arderea grasimilor si transformarea acestora in energie. Partea rea este ca forteaza organismul sa produca energie chiar si cand acesta nu are resurse suficiente, obosind astfel excesiv muschii si sistemul nervos. Efectul cafeinei este temporar, iar cand acesta a trecut persoana se simte si mai obosita. Consumul ridicat de cafeina poate duce la anxietate sau la tulburari cardiace precum palpitatii, aritmii, hipertensiune. Printre efectele sale adverse se numara si efectul diuretic al cafeinei, care duce la deshidratare. Iar in combinatie cu zaharul, un alt ingredient al bauturilor energizante, gradul de deshidratare este si mai ridicat. Asadar, este indicata evitarea acestor bauturi atunci cand facem sport.
Zaharul este principalul ingredient. O cutie de bautura energizanta contine 27 g de zahar, avand o valoare energetica de 112.5 kcal. S-a demonstrat ca aceasta cantitate de zahar incetineste evacuarea gastrica si produce deshidratare. Energia oferita de zahar nu este pe termen lung, iar impreuna cu cafeina duce la o cadere energetica atunci cand efectul bauturii dispare. Din cauza continutului mare de zahar, pot fi foarte periculoase pentru diabetici sau pentru cei cu variatii ale glicemiei.
Un ingredient popular al bauturilor energizante este taurina, un aminoacid produs si de organism, in special in muschi, creier, inima si sange. Un adult care cantareste 70 kg are aproximativ 70 g de taurina distribuita in tot organismul, ceea ce ar insemna de 70 de ori mai multa taurina decat o cutie de bautura energizanta, care contine 1000 mg. Insa, taurina din bauturile energizante este o substanta sintetica,
produsa de companiile farmaceutice si nu este derivata din produse animale. Oamenii au tendinta sa asocieze efectul taurinei in corp cu cel al cafeinei, insa putini stiu ca este adaugata ca ingredient tocmai pentru a contracara efectele negative ale cafeinei. Printre beneficiile taurinei in organism se numara protejarea inimii de supralicitare, reglarea temperaturii corpului, reducerea stresului, precum si detoxifierea organismului. In conditii de stres sau de efort fizic, corpul uman elimina prin urina o cantitate mai mare de taurina, pe care nu o poate sintetiza rapid pentru a compensa pierderea. In acest caz, consumul de bautura energizanta poate fi benefic, asigurand refacerea deficitului de taurina.
Substante chimice toxice pentru organism precum coloranti, arome sau indulcitori sunt si ele prezente in randul ingredientelor acestor bauturi. Desi se gasesc in doze mici, in timp acestea se pot acumula in corp si pot contribui la probleme de sanatate.
Desi in cantitate foarte mica, un element util si fara efecte negative din bauturile energizante este reprezentat de vitamine si minerale. Avand un efect antioxidant, acestea protejeaza impotriva efectului toxic al substantelor chimice.
Bauturile energizante mai contin o substanta care ii pune pe ganduri pe medici: efedrina. S-a dovedit ca efedrina, in combinatie cu cafeina, poate provoca boli de inima mortale.
Subiectul este insa controversat. Studiile efectuate de oameni de stiinta din domeniul toxicologiei, medicinei interne si psihologiei au aratat ca atat timp cat dozele recomandate nu sunt depasite (producatorii nu recomanda depasirea a patru cutii pe zi), consumul bauturilor energizante nu sunt periculoase pentru un organism sanatos. Cu toate acestea, taurina a fost interzisa in Finlanda si Canada, iar Danemarca si Norvegia discuta chiar despre interzicerea tuturor bauturilor energizante. De asemenea, Franta a interzis comercializarea bauturilor energizante pe motivul ca nu exista studii satisfacatoare care sa arate impactul asupra sanatatii pe termen lung. Iar specialistii germani si-au aratat nemultumirea fata de consumul destul de ridicat al acestor bauturi, in special in combinatie cu alcool, fiind foarte daunator pentru inima si provocand probleme grave de perceptie (s-au raportat decese in cazul persoanelor care au facut abuz de aceasta combinatie).
Consumul indelungat de bauturi energizante poate duce la boli de inima, de ficat sau atacuri de panica. Nu sunt deloc recomandate copiilor, gravidelor, femeilor care alapteza, persoanelor cu intoleranta la cafeina, cu hipertensiune arteriala si boli de inima. Asadar, inainte de a avea nevoie de o bautura energizanta pentru a obtine mai multa energie, incearca sa acorzi o atentie sporita alimentatiei si a ritmului tau de viata. Organizeaza-ti timpul mai eficient, dozeaza efortul pe care trebuie sa-l depui si nu ignora necesitatea momentelor de odihna. Efectul va fi de durata!
Rolul padurilor
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.
Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.
Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.
Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.
Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.
Carbonul în păduri: creştere, tăiere, degradare
Conservarea integrităţii pădurilor mature în exploatarea cherestelei sau a biomasei
Există credinţa larg răspândită şi totodată greşită că tăierea trunchiurilor sau defrişarea pădurilor mature şi înlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive asupra climei prin reţinerea CO2 atmosferic. Deşi copacii mai tineri cresc şi reţin carbonul mai uşor, trebuie văzut şi ce se întâmplă cu acest carbon stocat atunci când pădurile mature sunt tăiate. Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice. Crearea încrederii în această abordare presupune ca regulile să fie suficient de riguroase pentru a se asigura că acţiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cât şi la alte avantaje legate de mediu. Insă, fără o reducere reală la scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel de măsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
