Visinele, superfructele verii

Consumate proaspete, congelate sau uscate, acrisoare si apetisante, visinele au un continut bogat in elemente nutritive. Se culeg in iunie-iulie, in functie de soi, se manaca proaspete sau prelucrate sub forma de dulceata, gem, marmelada, sirop, lichior. Frunzele sunt folosite pentru conservarea muraturilor. Specialistii incadreaza visinele in categoria “superfructelor”, deoarece ele pot reduce riscul de diabet de tip 2.

Ce contin?

Visinele contin: apa 88,6 %, zaharuri, acizi, pectine, proteine, celuloza, tanini, saruri minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, cupru, zinc) vitamine (A, B1, B2, B9, C, E, PP etc.), caroten. Putere energetica: 64 kcal / 100 g.

Alimentatie

Gospodinele folosesc visinile la prajituri, sufleuri, torturi, sosuri, siropuri, dulceturi, inghetate si alte preparate dulci. Se prepara si supe si sosuri cu pulpele de visine. Visinele isi leaga renumele de visinata, lichoarea cu gust inconfundabil, care nu lipseste din pivnita niciunui gospodar care se respecta.

Pentru a le savura pe tot parcursul anului, puneti visinele la “conserva” prin congelare, prin conservare cu aspirina in borcane (gemuri, siropuri si compoturi) si uscare in cuptor.

Dietoterapii

Visinele ajuta la slabit, reduc stratul de grasime, scad colesterolul total si trigliceridele. 300 g de visine mancate in fiecare zi pot reduce grasimea de pe burta

Coditele de visin contin flavonozide, saruri de potasiu etc. Au aceleasi proprietati terapeutice ca si cele de cirese, fiind diuretice si astringente, usor antiinflamatoare. Decoctul din codite se foloseste in boli de rinichi (litiaze, pielite, cistite, pielonefrite) si diaree.

Cura de visine ajuta in special diabeticilor, datorita vitaminei E (hipoglicemiante) si levulozei. Nu trebuie tinuta de cei cu aciditate mare. Cura de cirese si visine (1-2 zile pe saptamana – 0,5 kg fructe) este indicata pentru pletorici, cardiaci si obezi. Nu se consuma alte alimente in acele zile.

Sucul de visine cu lapte se foloseste in tratarea artritelor, in starile febrile, bronsite, astmul bronsic sau indispozitiile psihice. In plus visinele ne feresc de boli cardiace si insomnie.

Visinele au rolul de a reface fibrele musculare, ajuta organismul sa se relaxeze si au efect antiinflamator si analgezic. Pot reduce durerea mai bine decat aspirina si pot oferi protectie antioxidanta comparabila cu suplimentele alimentare, precum vitamina E.

Previn efectele stresului la nivel celular. Sucul de visine e la fel de bun ca ibuprofenul sau ca unele medicamente antiinflamatoriii nestoroidiene. De aceea, sunt recomandate in afectiuni inflamatorii, insotite de durere precum artrita, guta, dureri musculare, dureri de spate, dar si diabet, boli vasculare si neurovegetative.

In medicina populara, se folosea cleiul de visine. Muiat in rachiu de drojdie, se punea pe taieturi, oprind sangerarea si vindecand.

Alte insusiri terapeutice:

-    detoxifierea organismului, indeosebi a rinichilor;
-    scad colesterolul si riscul de diabet;
-    sunt benefice in artrita;
-    contin o cantitate mare de potasiu, care contribuie la stabilizarea ritmului cardiac si la sanatatea pielii;
-    utilizste in maladii ale rinichilor, stomacului si cailor respiratorii;
-    cotin antioxidanti, in special vitamina C;
-    scad nivelul de acid uric din sange, contribuind la prevenirea gutei;
-    actiune usor laxativa, contribuind la ameliorarea constipatiei.

Atentionare: Sucul de visine nu este recomandat persoanelor cu aciditate ridicata a sucului gastric, celor care sufera de diaree sau diabet zaharat, obezitate sau afectiuni cronice ale plamanului.

Reteta pentru gurmanzi: Supa de visine

Ingrediente: 1 kg de visine curatate de samburi, 2 galbenusuri, 250 g smantana degresata, o lingurita de zahar farin, sare, 1 l apa.

Preparare: Visinele se spala, se oparez, apoi se dau prin sita. Se amesteca sucul de visine cu un litru de apa, sarea si zaharul si se lasa sa dea cateva clocote. Intr-un castron, se bat galbenusurile cu smantana, se adauga cate putina zeama clocotita, amestecand, apoi se toarna peste toata supa.