Floricelele de porumb si sucurile servite la cinema sunt printre cele mai nesanatoase gustari, dupa numarul de calorii si cantitatea de grasimi saturate continute, potrivit unui studiu realizat in cinematografele americane de Center for Science in the Public Interest si citat de AFP.
Meniurile medii cu floricele de porumb si suc comercializate in cel mai important lant de cinematografe american, Regal, contin nu mai putin de 1.610 calorii, adica mai mult decat trei hamburgeri Big Mac, si 60 de grame de grasimi saturate, potrivit studiului. Aceasta fara a pune la socoteala untul lichid cu care americanilor le place sa isi unga floricelele, care adauga cate 130 de calorii cu fiecare lingurita, informeaza Mediafax.
Cel de-al doilea lant de cinematografe din SUA, AMC, are meniuri mai mici, insa o portie mare de floricele tot are 1.030 de calorii si 57 de grame de grasimi saturate, echivalentul a 500 de grame de coaste de porc, la care se adauga o cupa de inghetata.
Proportia in sare se regasesc grasimile saturate - care favorizeaza aparitia bolilor cardio-vasculare - in floricelele de porumb este determinata de uleiul folosit pentru prepararea lor, in special uleiul de nuca de cocos.
Sucurile comercializate in cinematografele americane sunt, de asemenea, luate in considerare in studiu. Astfel, la Regal, cel mai mic suc nedietetic are 300 de calorii, iar cel mare, de un litru si jumatate, are 500 de calorii - echivalentul a 33 de lingurite de zahar.

Nici bomboanele nu sunt mai sanatoase. Un pachet de 225 de grame de bombonele de ciocolata multicolore contine 1.160 de calorii si 35 de grame de grasimi saturate, echivalentul a 500 de grame de friptura cu cartofi si unt, la cuptor.

Cedezi in fata ispitei si mai consumi, din cand in cand, o punga de chipsuri? Poate ca iti alunga foamea pe moment, dar iti pot cauza multe alte probleme! Chipsurile sunt produse industriale obtinute din cartofi feliati, sarati si prajiti, cu sau fara arome naturale sau artificiale. Prajirea este unul dintre cele mai nesanatoase moduri de preparare a alimentelor. La temperaturile inalte necesare prajirii, grasimile, in gene ral, dar mai ales cele nerezistente, cu punct de fumegare scazut (ule iul de floarea-soarelui, de porumb, sofranel etc.) se descompun prin oxidare, hidroliza, polimerizare, generand substante extrem de toxice, asa cum sunt acroleina si acrilamida monomerica. Acroleina si acrilamida sunt substante neurotoxice, care afecteaza celula nervoasa, si cancerigene, putand initia si accelera evolutia diferitelor forme de cancer. Aceste substante sunt, de asemenea, toxice pentru ficat, pancreas si rinichi. Astfel, chipsuri le contin in medie 450 ppb de acrilamida, ceea ce determina, la un consum frecvent, depasirea nivelului aportului zilnic tolerat, de 1 microgram pe zi. Pe de alta parte, prin prajire, cartofii pierd 60%  70% din vitamina C existenta in cartofii in stare proaspata (10 mg la 100 g). Prajirea cartofilor determina si cresterea dramatica a densitatii energetice, de circa cinci ori in cazul chipsurilor, ajungandu-se de la 90 Kcal la 100 g ale cartofilor fierti, la peste 500 Kcal/100 g de chipsuri, contribuind astfel la aparitia supraponderabilitatii si obezitatii.
CARTOFI CONDIMENTATI CU E-URI
Sa urmarim in continuare o reteta tipica pentru chipsuri.
Ingrediente: cartofi, ulei vegetal (nu se specifica, de obicei, natura botanica a acestuia, uleiurile vegetale avand rezistenta diferita la prajire), sare (clorura de sodiu), pudra de zer dulce (contine lactoza, care este contraindicata persoanelor cu intoleranta la acest zahar), potentatori de aroma, glutamat monosodic (E-621, care, prin metabolizare, pro duce neuro-excitotoxine si poate induce adictivitate, dependenta, este interzis in produsele pentru copii), inozinat disodic (E-631, inca neevaluat complet toxicologic), guanilat disodic (E-627, neevaluat toxicologic, complet), sirop de glucoza (cu index glicemic foarte ridicat GI = 100), lapte degresat pudra (cu valoare biologica scazuta, alergen pentru unele persoane, contraindicat celor cu intoleranta la lactoza), smantana pudra (contine aditivi alimentari, E-uri, in special emulgatori), arome (artificiale sau naturale), maltodextrine, coloranti (de ex: extract de ardei rosu E-160c natural inofensiv), dar si coloranti artificiali de sinteza, cu efecte adverse in special pentru copii, putand declansa sindromul de hiperactivitate ADHD.
APROXIMATIV 500 CALORII CONTIN 100 GRAME DE CHIPSURI, INCA UN MOTIV SA LE INLOCUIESTI CU UN ALIMENT SANATOS
UITE CASCAVALUL, NU E CASCAVALUL..
Multe sortimente de chipsuri sunt denumite suplimentar in functie de adaosurile minime, ridicol de mici, de exemplu de CASCAVAL, acesta gasin du-se in forma de pudra si in cantitati de sub 1%, pentru a-i creste atractivitatea si a pacali consumatorul.
BOGATE IN... ACIZI GRASI SATURATI
Caracteristicile nutritionale ale unui astfel de produs industrial sunt extrem de scazute, profilul nutritional fiind dezechilibrat, cu un mare exces de glucide cu index glicemic ridicat si de grasimi degradate termic, toxice cand depasesc 30 g/100 g produs. Ordinul Ministerului Sanatatii interzice vanzarea produselor cu un continut mai mare de 20% g grasimi in incinta scolilor. Mai mult, aceste grasimi contin si cantitati ridicate de acizi grasi saturati (uneori, peste 15 g la suta de grame de produs), contribuind la depasirea cantitatii de 20 g acizi grasi saturati/zi,considerata a fi maximul zilnic ce poate fi consumat de o persoana sanatoasa, fara a avea efecte adverse. Tinand cont ca, in decursul unei zile, se consuma si alte alimente cu aport de acizi grasi saturati (ex: carne de porc, mezeluri, lapte, derivate din lapte), depasirea cantitatii recomandate se produce frecvent, crescand riscul aparitiei maladiilor cardio- si cerebrovasculare, dislipidemiilor, hipertensiunii arteriale, in farc tului de miocard, accidentelor vasculare cerebrale (AVC), a diferitelor forme de cancer, artritei reumatoide, maladiilor neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer). Cantitatea de proteine din aceste produse este redusa, 5-6 g la suta de grame si de calitate biologica inferioara.
FAVORIZEAZA INSTALAREA BOLILOR
Chipsurile au un aport ridicat de sodiu, in medie 0,6  1 g Na/100 g produs, doza zilnica recomandata fi ind de circa 2 g Na/zi, adica 5 g sare/zi. Aceasta doza de sodiu este usor de depasit, intrucat, zilnic, mai consumam si alte alimente naturale, industriale sau preparate casnic, toate avand in continut si o cantitate variabila de sare. Chipsurile contin fi bre alimentare (3-4 g), care, in alt context compozitional, au efecte benefice pentru sanatate. In final, chipsurile au o densitate calorica foarte mare, de peste 500 Kcal/100 g care, mai ales in conditiile sedentarismului, ne arunca rapid si implacabil in capcana supraponderabilitatii, obezitatii, sindromului metabolic, cauza majoritatii bolilor civilizatiei moderne si a stilului de viata si de hranire occidental.
450 PPB DE ACRILAMIDA CONTIN, IN MEDIE, CHIPSURILE, CEEA CE DETERMINA, LA UN CONSUM FRECVENT, DEPASIREA DOZEI TOLERATE, DE 1 MICROGRAM PE ZI
Apetisante ca aspect si atractive ca miros, chipsurile reprezinta o capcana usoara pentru gurmanzi, in special pentru copii.

Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni.
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.
Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.
Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.
Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.
Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.
Carbonul în păduri: creştere, tăiere, degradare
Conservarea integrităţii pădurilor mature în exploatarea cherestelei sau a biomasei
Există credinţa larg răspândită şi totodată greşită că tăierea trunchiurilor sau defrişarea pădurilor mature şi înlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive asupra climei prin reţinerea CO2 atmosferic. Deşi copacii mai tineri cresc şi reţin carbonul mai uşor, trebuie văzut şi ce se întâmplă cu acest carbon stocat atunci când pădurile mature sunt tăiate. Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice. Crearea încrederii în această abordare presupune ca regulile să fie suficient de riguroase pentru a se asigura că acţiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cât şi la alte avantaje legate de mediu. Insă, fără o reducere reală la scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel de măsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Spalatul mainilor trebuie sa devina o rutina in programul copiilor de zi cu zi.
Pentru a te asigura ca mainile copilului tau sunt spalate cat mai des, fa-ti timp si spala-ti mainile alaturi de copilul tau de cateva ori pe zi.
Prin acest comportament ii induci copilului ideea ca spalarea frecventa a mainilor trebuie sa devina o constanta in orarul zilnic.
Pentru a te asigura ca te speli corect pe maini urmeaza urmatoarele indicatii:
1. Spala-te cu apa calduta. Asigura-te ca apa nu este prea fierbinte pentru mainile micutului.
2. Sapuneste-te intre 10-15 secunde. Freaca bine spatiile dintre degete si locurile de sub unghii unde le place germenilor sa se ascunda. Nu uita nici de incheietura mainilor.
3. Clateste-te si apoi usuca-ti mainile cu ajutorul unui prosop curat.
Pentru a reduce riscul de a-ti fi vizitata familia de germeni instituie regula generala in privinta spalarii pe maini, mai ales in urmatoarele momente:

• Inainte de a gati si de a manca;
• Dupa ce folosesti baia;
• Dupa ce faci curat in casa;
• Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa;
• Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav;
• Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat nasul;
• Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea cainelui etc).

In cazurile in care copilul refuza sa se spele pe maini, incearca sa-i convingi prin urmatoarele doua sfaturi:

• Foloseste sapun colorat facut special pentru copii. Unele marci de sapun au o forma interesanta (de floare, de animal, de masina, de casa etc.), tocmai pentru a atrage copiii sa se spele cat mai des pe maini.
• Pune-l pe copil sa fredoneze un cantec preferat in timp ce tu ii speli manutele. Pana sa ajunga sa termine de intonat melodia, germenii sunt distrusi deja.

Nu subestima puterea unor maini curate! Putinele minute pe care le petreci in baie alaturi de copil pentru a va spala pe maini, te scutesc in anumite situatii de vizitele facute doctorului.

Dezinfectarea sau dezinfecția este procesul care are ca rezultat eliminarea de pe o suprafata sau un obiect a majorității microbilor și microorganismelor, fie animale, fie vegetale, dăunătoare.Termenul de dezinfectare este folosit în medicina, referindu-se la acțiunea mediului de a elimina sau previne, temporar sau nu, microbii aflați fie pe pielea, fie într-o rană deschisă a pacientului, folosind o substanță dezinfectantă, de obicei medicinal.
Din punct vedere tehnic dezinfecția se deosebește de sterilizare unde materialul este complet eliberat de microorganisme. Dezinfecția reduce numărul germenilor la un factor de ca 105 iar este o deosebire între „a dezinfecta igienic mâinle” sau „dezinfecția mâinilor înaintea unei operații chirurgicale”.

Metode de dezinfectare
Dezinfectarea se realizează de obicei folosind substanțe dezinfectante, deși există și alte metode:

• expunerea la ultraviolete
• expunerea materialului infestat la temperaturi ridicate, la care microbii nu rezistă

În gospodărie se folosesc și alte metode de dezinfectare :
Microbii din perdele pot fi înlăturați prin aspirare, folosind un aspirator. Pentru igiena personală, cel mai la îndemână dezinfectant este sapunul, ce se găsește în magazine în mai multe forme, culori și cu mai multe arome. Pentru igiena mainilor sau igiena intimă feminină există șervețelele umede, îmbibate cu substanțe dezinfectate dar și cu substanțe aromate. Se aplică ușor asupra zonei, după care se aruncă.
Ferestrele se curăță, de obicei, cu spray-uri dezinfectante care nu doar curăță, ci și dă luciu ferestrei. Covoarele se pot curăța cu produse speciale, dar se poate folosi și otet; acesta dezinfectează dar și împrospătează culorile.Podelele se curăță ușor cu un mop, îmbibat cu substanțe dezinfectante.
Autoturismele se dezinfectează cu spray-uri dezinfectante; zonele pe care se aplică cel mai des sunt jențile autoturismelor. În timpul epidemiei de gripă aviară, automobilele care intrau sau ieșeau din satele în care s-au găsit focare erau dezinfectate cu o substanță dezinfectantă specială, punându-se accent pe jențile autoturismelor.

Igiena corpului
Igiena corpului se concordeaza cu activitatea corecta a organismului, duce la imbunatatirea schimbului de substante, circulatiei sangvine, digestiei alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor fizice si intelectuale a omului.
Igiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru organism e foarte mare. La un nivel cu plamanii pielea participa la respiratie: prin tuburile a excretiei sudaripare in fiecare zi se excreta din organism in jur de 700 g de apoi in rand cu sudoarea, cu ajutorului caruia se elimena din organism substantele toxice, ce apar in urma activitatii vitale a organismului. In acelasi timp pielea apara organismul de agentii externi.
Pastrarea pielii in curtenie e necesara la activitatea ei normala. Colbul, nimerind pe piele si amestecandu-se cu excretiile sarate a sudorii, astupa canalele de excretii glandelor sudaripare, astfel incalcand regimul normal functional al pielii. In fine, pe piele se pot acumula microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru viata si sanatatea omului. Aflarea sistematica a pielii sub actiunea murdarii poate duce la dezvoltarea diferitor boli. De aceea e foarte important regulat de a spala corpul cu sapun si apa fierbinte. Sapunul elimina excretiile glandelor sudaripare, deschide apei accesul spre piele, apa fierbinte faciliteaza la dilatarea porilor si la curatirea lor. 
Dupa fiecare antrement, competitie e necesar de a se spala bine sub un dus cald si cu sapun. Deasemenea e necesar de a introduce in regimul personal al zilei frecarile cu prosop si udarea cu apa (daca nu este posibilitatea de a lua dus) dupa efectuarea gimnasticii de dimineata.
Ingrijirea parului necesita o acuratete deosebita, pentru ca in par deseori nimereste colbul si murdaria. Copiilor li se recomanda de a se freza scurt. Frecventarea saptamanala a baii nu face exceptie de la spalarea regulata de dimineata. Spalarea se face pana la brau cu apa de temperatura camerei.
Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Cu maini omul efectuiaza cele mai diferite lucruri, se deaceea ele si cel mai tare se murdaresc.
Unghiile de pe maini trebuie taiate si permanent pastrate in curatenie. In murdaria ce se aduna sub unghii de cele mai deseori se retin microbii.
Asa ingrijiri necesita nu doar mainile, dar si picioarele. Ranile posibile ca apar la folosirea incorecta a incaltamintei sportive trebuie de uns cu iod si de bandajat cu tifon curat.
In cazul ca aveti picioare ce se asuda repede si intens, atunci trebuie zilnic inainte de somn sa spalati picioarele in apa racoare si sa la ungeti printre degete cu tifon umezit un solutie de 10% de formalina sau galimanaina, praf de acid boric.
Curatirea zilnica a dintilor cu pasta de dinti apara dintii de deteriorarea lor timpurie, intareste gingiile si elimina mirosul neplacut din gura. Curatirea dintilor se face doar cu peria personala, si curatirea dintilor se face cu peria de sus in jos, ci nu dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti seara, iar dimineata doar de clatit gura.
Dinti buni si sanatosi – conditie excelenta pentru digestia normala. 
 Igiena imbracamintei
Imbracamintea si lingeria apara corpul nostru de factori externi (frig, caldura, ploaie) si de factori mecanici.
Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de 36,6 º. Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atunci organismul nu-si poate pastra temperatura normala. Incalcarea regimului de temperatura poate duce la imbolnaviri de racire sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a organismului. De aceea omul isi amenajeaza locuinta, poarta haine, adica creaza conditii, prin care sa elimine oscilatiile brusce a temperaturii.

Consumul de droguri reprezinta o problema de mare importanta si complexitate pentru noi toti. El semnifica o speranta sau o provocare pentru tineri, o problema serioasa pentru parinti si pedagogi si un semnal de alarma pentru societate. Adolescenta este varsta la care aparea nevoia de identificare, de a se gasi si intelege pe sine si pe cei din jur. Este varsta experientelor personale, varsta cautarii coordonatelor proprii sufletului si corpului, varsta descoperirii dimensiunilor realitatii.

Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul, au demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste realitatea inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei profunde.

Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Este ceea ce determina formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici, de mediu si cei fiziologici.

Astfel, schimbarile datorate dependentei trebuie interpretate prin raportarea nivelului individual la contextul sociocultural in care are loc comportamentul dependent-consum de droguri, la mediul din care face parte tanarul adolescent. Personalitatea in formare a acestuia este intr-o permanenta cautare de repere valorice, de modele si puncte de referinta. Drogul si consumatorii lui (liderii in special) pot indeplini de multe ori aceste roluri.

Adesea, atat in mediul scolar si universitar, cat si in anturajele obisnuite, are loc un fenomen de imitatie in grup, in care adolescentii, copiindu-si "eroul", recurg la drog, si in care factorul psihologic este determinant. Orice consumator dovedeste, de asemenea, o dorinta patologica de a-si face adepti, personalitatea lui fiind neinteleasa de cei care nu au venit in contact cu drogul. Este cert insa ca, sub efectul drogului, adolescentii par a depasi dificultatile si incertitudinile si isi gasesc o iluzorie siguranta si identitate.

Astfel, cei care cerceteaza acest fenomen spun ca halucinogenele le permit consumatorilor "sa pluteasca"; este un voiaj care ii face sa iasa din dificultatile si contradictiile cotidiene si sa se simta stapani pe situatie. Adolescenta este si varsta tensiunilor emotionale si angoaselor, aparent insurmontabile si de neinteles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescentii bulversati de propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult sau mai putin reale, din exterior, drogul pare singura si cea mai buna solutie.

In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturile nevrotice, dependenta afectiva, intoleranta la frustrare, angoasele de separatie, izolarea si dependenta afectiva, iritabilitatea, timiditatea si hipersensibilitatea. Are loc o opozitie a eului impotriva lumii, pe care o considera un element agresiv, nedrept si opresiv. Solutia pe care adolescentul in cauza o gaseste pentru a rezolva aceste conflicte este retragerea intr-o lume construita, determinata si intretinuta de drog. Aceasta lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeaza pentru un timp conflictualitatea.

In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenta unei stari emotionale necontrolate si demonstrative, in sensul alienarii fata de cei din jur si al unui slab control al impulsivitatii. Autocunoasterea si autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme este limitata, pe langa acestea, si de imaturitatea cognitiva a adolescentului.

Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri ar putea fi: toate tulburarile emotionale, anxietatile, depresiile, insingurarile, frustrarile si conflictele interpersonale. Faptul ca unii tineri adolescenti consuma droguri arata in continuare ca exista baraje de netrecut intre oameni si generatii.

Clasificare

(Diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina)
Clasa: Opiacee (euforice) Derivat semisintetic al morfinei
Aspect: De culoare alba, cenusie, roz, bruna
Efecte pe termen scurt: pupilele micsorate, pleoapele cazute, stare de depresie, apatie, greata, dependenta fizica ultrarapida, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste efecte dispar.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.
Mod de consum Injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata.

(Crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.)
Clasa:Stimulante
Modul de obtinere Extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul
Aspect Cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba
Efecte Extazul(15-30 minute) este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.
Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.
Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica
Mod de consum Prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata

(MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers)
Clasa : Halucinogene
Drog sintetic psihoactiv
Aspect Tablete sau pudra alba
Efecte pe termen scurt: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti, bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie
Mod de consum Priza, inghitire

(canepa indiana, iarba, buruiana, kif, ganja, shang)
Clasa : Halucinogene
Aspect Planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central.
Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.
Mod de consumMarijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai puternic).

Clasa : Halucinogene
Modul de obtinere Preparata din frunze si flori uscate de canabis
Efectele Insomnie Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala· Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,· Precum sofatul· Cresterea ritmului inimii· Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima· Gura si gat uscate· Scaderea inhibitiilor sociale· Paranoia, halucinatii· Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa· Capacitate de intelegere redusa sau partiala· Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii· Paranoia· Dependenta psihologica· Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,· Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor · Formarea conceptelor· Neliniste intensa si accese de panica
Efectele pe termen lung : cresterea riscului de cancer, scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati, cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate, placere sexuala scazuta sau disparitia ei, dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere
Mod de consum Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita "joint"). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai.

Morfina
Clasa: Opiacee (euforice)
Efecte Anxietate Miscari involuntare ale globului ocular
Frisoane Constipatie Pupile micsorate Crampe Stare depresiva si iritata Mancarimi Diaree
Ameteala Iritatii Imposibilitatea de a urina
Amorteala Rigiditate musculara Vise
Stare exagerata de bine Crize de lesin Gura uscata
Transpiratie Retentie de apa Inrosire a fetei
Sedare Carcei si crampe Crize
Voma Tremur Sentiment de plutire
Stare de rau Miscari musculare neecordonate Halucinatii
Agitatie Stare de slabiciune Dureri de cap
Reactii alergice Dureri abdominale Presiune crescuta/scazuta a sangelui
Pierdere a apetitului Gandire deviata Insomnie
Dureri usoare de cap Lezari accidentale
Mod de consum Morfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este sub forma de tablete, dar poate de asemenea sa fie si injectata subcutanat, intramuscular sau intravenos; aceasta din ultima varianta este preferata de catre cei care sunt dependenti de acesta substanta.

Clasa: Opiacee (euforice)
Efecte Alterarea perceptiei durerii in maduva spinarii si in creier. Afecteaza de asemenea si raspunsurile emotionale la durere. Au de asemenea si efecte stimulatoare deoarece blocheaza transmitatorii neuro-inhibitori. Efecte pe termen lung: sangerari stomacale vatamarea rinichiului si ficatului, "mancarimi", constipatie, greata, mahmureala, pupile micsorate, vedere neclara, slabirea vederii nocturne si de a conduce un autovehicul, incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinatii, depresii, probleme sexuale, agitatie, tremur, crize.
Mod de consum Pe cale orala, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumata dintr-o foita de staniol ( "fugarirea dragonului" )

Ce se ascunde la fast-food?

Excesul de grasimi, de zahar, caloriile si intoxicatiile alimentare sunt riscurile care ne pandesc fast-food. Dar sa le luam pe rand:
1. Grasimile: hamburgerii, pizza contin cantitati mari de grasimi hidrogenate si partial hidrogenate (margarina). Aceste grasimi sunt chiar mai periculoase decat grasimile saturate de origine animala (unt, slanina de porc). Produsele prajite in ulei, sosurile, maioneza sunt foarte bogate in grasimi si au un continut ridicat de sodiu. O lingura de maioneza contine 17 g grasimi. Potrivit nutritionistilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast-food nu se datoreaza painii, prezenta in sandvisuri, ci grasimilor in exces. Sa nu uitam ca 1 gram de grasimi contine 9 calorii!
2. Zaharul: prajiturile, placintele cu fructe, bauturile carbogazoase sunt foarte populare in fast-food-uri. Atentie! In aceste produse se ascunde foarte mult zahar. Despre prajituri, placinte stim cu totii ca sunt bogate in zahar. Te-ai gandit insa vreodata cat zahar contin bauturile carbogazoase? De regula, bauturile carbogazoase contin 10%-11% zahar, ceea ce inseamna ca la un pahar de 500 ml suc consumam 50 g zahar. La 4 calorii pe gramul de zahar, aceasta inseamna 200 de calorii/pahar de 500 ml, calorii pe care le ignoram aparent.
3. Caloriile: hamburgerii contin 250 de calorii/100 g. Un hamburger insa cantareste aproximativ 250 g, ceea ce inseamna peste 600 de calorii. 100 g cartofi prajiti contin 300 de calorii. 100 g pizza (o felie) contine aproximativ 250 de calorii. Dar cine se opreste la o felie de pizza?! Mai mult, fiecare pranz la fast-food contine obligatoriu un sos: ketchup, maioneza, mustar. Nici acestea nu se lasa mai prejos in privinta caloriilor: o lingura de maioneza contine 160 de calorii!
4. Toxiinfectiile alimentare: restaurantele fast-food sunt intotdeauna aglomerate. Din dorinta de a reduce la minimum timpul de asteptare al clientilor, alimentele sunt prajite insuficient, existand posibilitatea de contaminare cu diferite bacterii. Riscul de toxiinfectie alimentara se pastreaza si daca alimentele sunt depozitate in locuri insalubre sau la temperaturi necorespunzatoare.

Salata, o alegere potrivita

Singurul lucru sanatos la un fast-food este salata. Nu are multe calorii, iar daca nu ii adaugi cine stie ce sos plin de E-uri si grasimi, este un pranz potrivit. Incearca sa pui cat mai putine sosuri salatelor! Sosurile reduc importanta legumelor consumate, caci o salata inecata in maioneza este mai degraba bogata in grasimi si calorii decat in vitamine.
Si in privinta salatelor, fast-food-urilor li se aduc unele invinuiri: legumele si fructele destinate consumului sunt congelate. Daca lantul frigorific este pus la punct, iar legumele decongelate sunt pregatite si consumate rapid nu este nici o problema. Din pacate insa, legumele sunt de multe ori recongelate. Un produs decongelat isi pierde foarte rapid calitatile nutritive, vitaminele, iar daca nu este consumat sau pregatit rapid, in el se dezvolta microorganisme periculoase pentru sanatate consumatorului. Daca legumele sunt recongelate, pe de o parte sunt recongelate produse fara valoare nutritiva, iar pe de alta parte, produse in care s-au dezvoltat bacterii.

Obisnuinta de a trece zilnic pe la fast-food duce incet, dar sigur la obezitate. Mai mult, pe termen lung, grasimile hidrogenate si partial hidrogenate din aceste alimente pot provoca boli cardiovasculare si neurovegetative. Atunci cand sunt asimilate de organism, aceste grasimi slabesc sistemul imunitar, cresc riscul de infectii, intoxicatii si chiar cancer.

Un autolaborator de la ANM va fi dus la Tg. Mureş pentru a monitoriza, timp de o lună, emisiile de amoniac de la combinatul Azomureş, după ce societatea a contestat sancţiunile primite pentru depăşirea valorilor normale de amoniac, motivând că laboratorul care a făcut măsurători nu e acreditat.
Reprezentanţi ai autorităţilor de mediu – Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu, de la nivel local, regional şi naţional – au stabilit, joi, la Târgu Mureş măsurile pe care trebuie să le ia în ceea ce priveşte poluarea produsă de Azomureş în ultima perioadă.
Directorul APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu, şi Daniela Stoica, de la APM Sibiu, au afirmat că măsurătorile făcute până acum, care indicau depăşiri ale valorilor normale, pot fi contestate în instanţă deoarece laboratorul unde au fost efectuate nu este acreditat la standarde europene. Prin urmare, va fi adus un autolaborator de la Bucureşti, de la ANM, dar specialiştii susţin că poate nici acela nu este acreditat.
“Niciun laborator de agenţie din judeţe nu este acreditat. Nu ştiu ce autolaborator ne vor trimite, de unde. Poate este acreditat, poate nu. Dar nu asta este important, ci valorile indicate”, a declarat Ştefănescu.
Acesta a admis însă că dacă Azomureş contestă în instanţă rezultate obţinute din măsurători făcute cu aparate neconforme ar putea câştiga procesul. Daniela Stoica, de la Agenţia Regională Sibiu, a spus că actualele depăşiri nu constituie suficiente motive pentru suspendarea activităţii la combinat.
“După rezultatele care sunt aici nu se poate suspenda deocamdată, dar încercăm să analizăm toate situaţiile. Vom lua în considerare analizele făcute cu autolaboratoarele, pentru că de asta le facem, dar, dacă le vor contesta, vom vedea în instanţă. Vom începe toate demersurile pentru rezolvarea problemei, chiar dacă ajungem în instanţă”, a declarat Stoica.
Autolaboratorul va face măsurători timp de o lună. „În această lună, cel puţin sub presiunea acestui autolaborator, probabil colegii beneficiari o să îşi reducă puţin capacităţile şi cel puţin o lună de zile nu vor fi probleme aici”, a fost de părere Daniela Stoica. Aceasta a recunoscut însă că nu se prea poate face nimic pentru că Azomureş are program de conformare până în 2015.
“Toate aceste autorizaţii de mediu s-au dat pe baza unor negocieri făcute în 2004. Sperăm să-i aducem cel puţin la masa negocierilor să vedem ce putem face în cadrul legal pe care îl avem”, a afirmat Stoica.
La rândul său, directorul Gărzii de Mediu Mureş, Octavian Moldovan, a spus că „analizele de până acum nu par suficient de concludente pentru a propune suspendarea activităţii la combinat”. Şeful APM Mureş a adăugat că deoarece Azomureş lucrează la capacitate maximă poluează mai mult.
Primarul Dorin Florea a adus acuzaţii grave atât autorităţilor de mediu, cât şi conducerii combinatului. „Am aflat că în România nu sunt laboratoare agrementate. Le-am cerut (autorităţilor de mediu-n.r.) ca în maximum 10 zile să aducă laborator şi să monitorizeze ce se întâmplă. Azomureş să nu-şi bată joc de târgumureşeni. I-am susţinut ani de zile. În toată Europa, toate combinatele mari au conformare până în 2009. Singurii care au obţinut până în 2012 sunt turcii, ţară care este extracomunitară (…). Combinatul a supravieţuit datorită şi bunăvoinţei guvernelor, pentru că totdeauna au beneficiat de gazul cel mai ieftin”, a afirmat Florea.
Primarul a propus o modificarea a legii pentru cazurile de poluare. „Îi propun premierului desfiinţarea tuturor agenţiilor şi formarea uneia singură la nivel de judeţ, dar să aibă forţă şi responsabiliate. Le-am cerut să contureze şi modificări ale actelor legislative, dacă sunt proaste şi permit o astfel de aprobare”, a afirmat primarul.
Florea a mai spus că vrea şi o garanţie financiară din partea conducerii Azomureş. „În cazul combinatului, eu aş cere un fond de rezervă, o garanţie, ca în momentul în care se mai întâmplă ceva să simtă acest lucru. Eu le-aş cere 10 milioane de euro, nu ştiu cât valorează intoxicarea târgumureşenilor, o garanţie depozitată într-o bancă şi, când se întâmplă ceva, automat primăria pune mâna pe bani. Dezvolt spaţiu verde şi aşa mai departe”, a spus Dorin Florea.
Garda de Mediu Mureş a amendat în ultimele luni Azomureş de două ori: cu 50 000 de lei, respectiv 20 000, dar conducerea combinatului a contestat ambele amenzi tocmai pe motiv că laboratorul nu are acreditare.

Apă de calitatea a doua

   Energia solară este energia emisă de Soare pe întreg domeniul radiației sale electromagnetice. Energia solară este considerată energie regenerabilă și stă la baza celor mai multe forme de energie de pe Pământ: energia hidraulică, energia eoliană, energia combustibililor etc. Conversia în energie a combustibililor se face prin fotosinteză.
Energia solară poate fi folosită să:

• genereze electricitate prin celule solare
• genereze electricitate prin centrale termice solare
• încălzească clădiri, direct
• încălzească clădiri, prin pompe de căldură
• încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice

Instalațiile solare sunt de două tipuri: termice și fotovoltaice.
Instalațiile fotovoltaice produc energie electrică fără costuri de combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electrică 4 h/zi (calculul se face pe minim: orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electrică care poate fi stocată în acumulatori, pentru a fi folosită dealungul nopții, la casele izolate, fără legatură la rețeaua electrică națională.
Comparativ cu puterea furnizată și durata de viață, investiția necesară în panourile fotovoltaice este mare. Panourile necesită spațiu de instalare orientat convenabil, iar fără un sistem de stocare (care, la rândul său, necesită investiții și întreținere) energia generată este disponibilă doar în miezul zilei, cand consumul e mic.

  Sunt unici în lume, dar s-au retras tocmai într-o poiană din judeţul Mureş. Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie trăiesc doar câteva zile după ce înfloresc dar reuşesc să atragă mii de turişti, în mare parte străini. Bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), familia Paeoniaceae, care este o plantă rară şi ocrotită, specifică zonelor înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul  României. Ca un fapt cu totul ieşit din comun, această frumoasă plantă, apare în zona de silvostepă, mai răcoroasă, a Transilvaniei, la Zau de Câmpie, unde există o rezervaţie creată special pentru acest bujor. Dealurile din preajma localităţii care se ridică domol deasupra unei salbe de lacuri, reprezintă extrema nordică mondială pentru bujorul de stepă. Datorită arealului protejat, astăzi la Zau de Câmpie se întâlnesc cele mai multe exemplare de bujor de stepă din ţara noastră
Prin frunzele sale ternat multipartite, cu segmente îngust liniare, late de 1-5 mm şi prin talia modestă (10-30 cm, rar 50 cm), bujorul de stepă se deosebeşte cu uşurinţă de ceilalţi bujori (bujorul de pădure, bujorul românesc, bujorul de grădină). În ciuda taliei modeste sau poate chiar din acest motiv, eleganţa acestei plante este deosebită, mai ales în timpul înfloritului, fenomen ce are loc în a doua jumătate a lunii aprilie - prima decadă a lunii mai, când bobocii se deschid, făcându-şi apariţia nişte flori mari, cu petalele sângerii, care împrejmuiesc pe două rânduri discul din centrul florii, înconjurând numeroasele stamine galbene, aşezate în spirală.
Suprafaţa acestei rezervaţii naturale este declarată monument al naturii încă din anul 1932. Primele date despre bujorii de la Zau sunt publicate in anul 1846 la Viena. "Persoana care a salvat-o de la distrugere (1944) acum in vârsta de 86 de ani, a ocrotit-o, i-a extins suprafaţa la 3,5 ha, i-a asigurat un renume, se numeşte Sâncrăian Marcu".

STATISTICI:
* Prima centrala nuclearoelectrica a intrat in functiune in anul 1950.
* Astazi exista peste 440 centrale nucleare distribuite in 31 tari, cu o putere totala de peste 364.000 MW.
* Ele produc aproximativ 16% din necesarul de energie electrica al planetei, iar ponderea lor continua sa creasca.
* Exista 56 state in care functioneaza reactoare nucleare (pt. cercetare) - aprox. 284 reactoare, dar si peste 220 reactoare nucleare montate pe vase si submarine.
* Belgia, Bulgaria, Finlanda, Germania, Ungaria, Japonia, Korea de Sud, Lituania, Taiwan, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia si Ukraina isi genereaza peste 30% din necesarul de energie pe cale nucleara. Franta, cu o populatie de 60 de milioane, obtine 75% din electricitatea pe care o produce din centrale nucleare si este cel mai mare exportator mondial de electricitate.
* In SUA sunt peste 100 reactoare nucleare, iar Marea Britanie produce peste 25% din energie prin fisiune nucleara.
*Magia industriei nucleare sta în cantitatea imensa de energie extrasa dintr-o mâna de uraniu, element care se gaseste în mari cantitati în subsolul planetei. Deseurile rezultate din aceasta industrie ocupa un volum redus si pot fi returnate în siguranta Pamântului, pentru depozitare în subteran. Datorita raportului urias între energia si deseurile pe care le produce, uraniul este considerat un dar al naturii pentru dezvoltarea economica nepoluanta. În contrast, combustibilii fosili produc mase imense de deseuri, care sunt imposibil de controlat si trebuie împrastiate în natura.

Romania a decis sa fie nu numai utilizator al energiei nucleare ci si sa asimileze in tara tehnologiile asociate PHWR: producerea apei grele, a elementelor de combustibil nuclear si a echipamentelor energetice specifice. Alegerea unui reactor nuclear canadian s-a dovedit de bun augur din punct de vedere al sigurantei in functionare si al minimizarii impactului CNE Cernavoda asupra mediului. La ora actuala, CNE Cernavoda asigura 10%-15% din necesarul de electricitate al Romaniei, prin grupul nr.1 de 700 MW, realizand costuri de productie mai mici decat numeroase capacitati ale TERMOELECTRICA, are indicatori buni de fiabilitate si disponibilitate si un impact ecologic redus. O asemenea prezentare conduce la oportunitatea continuarii lucrarilor la celelalte unitati ale centralei de la Cernavoda.

Asia constituie continentul fruntas in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor nucleare. Din cele 31 de rectoare intrate in functiune in ultima perioada, 22 se afla in Asia. De asemenea, din cele 35 de rectoare in curs de constructie actualmente, in intreaga lume, 27 sunt pe continentul asiatic. In schimb, in America de Nord si in Europa Occidentala, constructia de noi reactoare practic a stopat, datorita preocuparilor de ordin ecologic, accidentelor de tipul celui de la Cernobil.

Dezastre nucleare: ACCIDENTUL DE LA CERNOBIL

Dezastrul nuclear produs în 1986 la Cernobîl, în URSS – singurul accident nuclear din istorie care a avut efecte majore asupra populatiei – a stârnit temeri în legatura cu siguranta centralelor atomice.

Reactorul numarul 4 era un reactor cu grafit, care folosea ca agent de racire apa. În acest tip de reactor, neutronii eliberati prin fisiunea nucleilor de uraniu-235 sunt încetiniti (moderati) de grafit, pentru a se mentine o reactie în lant. Caldura produsa de fisiunea nucleara în acest tip de reactor este folosita pentru a fierbe apa, iar aburul astfel obtinut pune în miscare turbinele centralei nucleare. Acest tip de reactor a fost criticat de multi experti în energie nucleara, în primul rând pentru ca nu include o structura de siguranta, dar consuma mari cantitati de grafit pe post combustibil. Accidentul produs în reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobîl a avut loc în noaptea dintre 25 si 26 aprilie 1986, în timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine în miscare pompele de racire, în eventualitatea unei pierderi de energie, pâna când se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Pentru ca testul sa nu fie întrerupt, sistemele de siguranta au fost închise în mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25% din capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat însa conform planului. Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1% din capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj, pentru a determina o usoara crestere a acestei cifre. Totusi, la 30 de secunde dupa începerea testului, s-a produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul de închidere a reactorului în situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa stopeze reactia în lant, nu a functionat. În câteva fractiuni de secunda, nivelul energiei si temperaturii s-a multiplicat de mai multe ori. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o explozie violenta. Scutul superior al cladirii în care se afla reactorul, un “sigiliu” protector de 1 000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2 000° C, combustibilul s-a topit. Învelisul de grafit al reactorului a luat foc si, în infernul care s-a declansat, produsele fisiunii radioactive, eliberate în momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate în atmosfera.

SECURITATEA CENTRALELOR NUCLEARE

• Centralele nucleare sunt proiectate sa fie extrem de robuste. Le putem include printre cele mai rezistente structuri construite vreodata . Protectia lor exterioara este întarita de sisteme de securitate si forte de paza . Chiar daca nu sunt invulnerabile la orice fel de atac imaginabil, majoritatea reactoarelor sunt facute sa nu scape radiatii nici în cel mai improbabil scenariu . Realitatea trista e ca un terorist care ar vrea sa provoace un masacru ar avea mai multe sanse sa-si atinga obiectivul, si cu rezultate mult mai devastatoare, atacând o varietate de alte obiective . Dupa catastrofa de la Cernobâl si dovada costurilor uriase ale industriei nucleare, de asemenea si problemele nerezolvate presupuse de transportul si depozitarea deseurilor nucleare, majoritatea statelor membre UE fie nu au mai construit centrale nucleare, fie au hotarât sa opreasca activitatea celor existente deja.